Imagineți-vă un scenariu tot mai des întâlnit în cabinetele medicilor români: pacienți care nu vin cu o trimitere obișnuită, ci cu liste lungi de analize, dictate nu de simptome sau de sfatul unui specialist, ci de ecoul internetului, al rețelelor sociale și al influencerilor auto-proclamați experți în „sănătate”.
Acest fenomen, care a luat o amploare îngrijorătoare în ultimii ani, a determinat specialiștii să tragă un semnal de alarmă categoric: analizele medicale efectuate fără o indicație clară din partea unui medic pot, paradoxal, să facă mai mult rău decât bine.
Avertismentul vine de la dr. Roxana Novac, un medic primar endocrinolog, care a inițiat o serie de discuții publice pe această temă, bazate pe experiența sa directă de cabinet.
În fața valului de pacienți care se prezintă cu rezultate de laborator dictate de algoritmii Google, de videoclipurile de pe TikTok sau de postările unor „influenceri de sănătate”, mesajul doctorului Novac este limpede: analizele nu sunt un joc de noroc și, mai ales, nu pot fi interpretate izolat.
Ele nu sunt piese solitare dintr-un puzzle, ci fragmente esențiale care capătă sens doar în contextul complet al stării de sănătate a individului.
Un principiu fundamental în medicină, pe care medicul îl explică într-un limbaj accesibil, este că un rezultat de laborator, luat de unul singur, nu poate spune o poveste completă.
Semnificația sa reală se dezvăluie doar atunci când este corelat cu simptomele resimțite de pacient, cu istoricul său medical detaliat și cu o examinare clinică amănunțită. O valoare „modificată” la prima vedere nu echivalează automat cu o boală, subliniază dr. Roxana Novac.
Pericolul apare atunci când o mică deviație de la normă, adesea lipsită de semnificație clinică, declanșează ceea ce medicii numesc „efectul de bulgăre”: o avalanșă de alte teste, consultații repetate și investigații suplimentare, toate generate de o alarmă falsă.
„Un rezultat fals modificat duce la alte analize, consultații, costuri și stres”, avertizează medicul.
În acest proces complicat și adesea inutil, atenția se poate deplasa de la adevărata problemă a pacientului, care riscă să fie trecută cu vederea, concentrându-se pe valori fără o semnificație reală pentru starea sa de sănătate.
Dincolo de principii generale, experiența de zi cu zi a doctorului Novac a scos la iveală o serie de investigații specifice, cerute frecvent fără o indicație medicală clară și care pot deveni o sursă de îngrijorare nejustificată.
Printre cele mai căutate, adesea sub pretextul „prevenției”, se numără dozările de vitamine și minerale precum vitamina D, B12, fierul, magneziul sau zincul.
Riscul aici este dublu: pe de o parte, valori ușor ieșite din interval pot induce panică și pot determina o suplimentare haotică, iar pe de altă parte, un exces de vitamine și minerale poate fi la fel de dăunător ca și un deficit.
Apoi, mulți pacienți solicită, „la întâmplare”, markeri inflamatori precum VSH, proteina C reactivă (CRP) sau fibrinogenul, dornici „să vedem dacă există inflamație în corp”.
Însă acești markeri pot fi influențați de cauze banale, de la o infecție ușoară sau un efort fizic intens, până la o afecțiune cronică deja cunoscută. Un astfel de rezultat poate declanșa, din nou, o stare de panică și un șir de investigații perfect inutile.
O altă categorie problematică o reprezintă profilul hormonal complet, cerut adesea fără un context medical clar, incluzând hormoni tiroidieni multipli, cortizol, estrogen sau progesteron.
Aceste rezultate, avertizează medicul, sunt adesea interpretate greșit dacă nu se ține cont de factori esențiali precum vârsta, sexul sau, în special pentru hormonii reproductivi, momentul exact al recoltării.
Fără acest context crucial, un rezultat perfect normal poate părea, în mod eronat, patologic. Poate cea mai periculoasă tendință este utilizarea markerilor tumorali ca metodă de screening general pentru populație.
Analizele pentru boli rare sau grave, făcute în absența unor simptome relevante, nu fac decât să creeze o anxietate inutilă și să genereze rezultate fals pozitive. Dr
. Novac subliniază că acești markeri nu sunt concepuți ca teste de screening general, ci sunt utilizați în situații medicale bine definite, iar solicitarea lor fără o justificare medicală reală poate induce o teamă profundă, nefondată.
În cele din urmă, testele pentru intoleranțe alimentare sau pentru „inflamația ascunsă”, tot mai promovate în ultimii ani, promit soluții rapide la probleme vagi.
Acestea sunt adesea teste costisitoare, însă lipsite de o valoare medicală reală, putând conduce la diete excesiv de restrictive, la carențe nutriționale serioase și la o teamă nejustificată față de anumite alimente. Așadar, ce se întâmplă de fapt când facem analize fără o indicație precisă? Dr
. Roxana Novac condensează consecințele în câteva puncte esențiale: rezultatele pot fi, în mod înșelător, fals modificate, ceea ce amplifică anxietatea și confuzia pacientului, pot duce la investigații absolut inutile și, cel mai grav, pot distrage atenția de la problemele medicale reale, care rămân nediagnosticate.
Mesajul ei este, prin urmare, unul direct și fără echivoc: „Fiți cu băgare de seamă!” Prevenția adevărată și eficientă, ne explică medicul, nu începe cu liste de analize copiate de pe internet, ci cu o evaluare medicală corectă și completă.
Dacă dorim să ne verificăm cu adevărat starea de sănătate, pașii sunt clari și logici: o consultație inițială la medicul de familie sau direct la un specialist, în funcție de eventualele simptome; apoi, analize orientate, selectate cu precizie și adaptate vârstei, sexului, istoricului medical personal și tratamentelor curente; și, fundamental, o interpretare profesionistă a acestor rezultate de către un medic, nu concluzii grăbite, trase de pe forumuri sau din aplicații.
Intenția de a avea grijă de propria sănătate este, desigur, una lăudabilă, recunoaște dr. Roxana Novac. Însă, fără îndrumare medicală, aceste analize făcute „după ureche” riscă să creeze mult mai multe probleme decât beneficii.
