Un studiu amplu, desfășurat pe o perioadă îndelungată în Suedia, a scos la iveală o constatare intrigantă: adulții care au inclus în dieta lor cantități mai mari de brânză cu un conținut ridicat de grăsimi și smântână grasă au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta demență, inclusiv boala Alzheimer, comparativ cu cei care consumau puțin sau deloc astfel de produse.
Această descoperire aruncă o nouă lumină asupra complexei relații dintre alimentație și sănătatea creierului. Cercetarea, publicată în prestigiosul jurnal Neurology, a fost una de anvergură.
Pe parcursul a aproximativ 25 de ani, oamenii de știință au urmărit cu atenție obiceiurile alimentare și starea de sănătate a 27.670 de adulți, a căror vârstă medie era de 58 de ani la începutul studiului. De
-a lungul acestei perioade, un număr de 3.208 dintre participanți au primit diagnosticul de demență. Analizând cu migală datele despre alimentație, cercetătorii au identificat modele clare. S
-a observat că persoanele care consumau cel puțin 50 de grame de brânză bogată în grăsimi pe zi – adică brânzeturi cu peste 20% grăsime, precum cheddar, brie sau gouda – au înregistrat un risc de demență cu aproximativ 13% mai scăzut.
Această reducere semnificativă a fost comparată cu grupul celor care mâncau sub 15 grame de astfel de brânză zilnic.
În mod similar, cei care includeau în alimentația lor cel puțin 20 de grame de smântână grasă pe zi au beneficiat de un risc general de demență cu aproximativ 16% mai mic față de cei care nu consumau deloc smântână.
Când analiza a aprofundat tipurile specifice de demență, rezultatele au indicat o particularitate: brânza bogată în grăsimi a fost asociată mai puternic cu un risc redus de demență vasculară.
În cazul bolii Alzheimer, legătura protectoare a apărut într-un context specific, manifestându-se exclusiv în rândul persoanelor care nu purtau varianta genetică APOE ε4. Această variantă genetică este deja recunoscută ca un factor care sporește riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Este important de menționat că studiul nu a identificat o legătură similară între riscul de demență și alte categorii de produse lactate.
Astfel, brânza cu un conținut scăzut de grăsimi, laptele (indiferent de conținutul său de grăsimi), iaurtul și alte produse fermentate, precum și untul, nu au demonstrat asocieri protectoare în raport cu demența, în contextul acestei cercetări.
Cercetătorii au subliniat cu fermitate că asocierea observată nu echivalează cu o relație de cauzalitate directă. Aceasta înseamnă că descoperirile nu demonstrează că brânza bogată în grăsimi sau smântâna previn în mod direct demența sau Alzheimerul.
Potrivit ScienceDaily, există o posibilitate considerabilă ca persoanele care consumă aceste alimente să aibă și alte obiceiuri sănătoase sau un stil de viață general care contribuie la un risc mai scăzut de demență.
De asemenea, trebuie luat în considerare că rezultatele studiului s-au bazat pe auto-raportarea dietei de către participanți, o metodă ce, prin natura sa, poate fi afectată de anumite erori.
În concluzie, deși aceste descoperiri sugerează o posibilă legătură între un consum anume de brânză și smântână bogate în grăsimi și un risc mai scăzut de demență pe termen lung, ele nu oferă o justificare pentru consumul excesiv al acestor produse ca unică strategie de prevenție.
Specialiștii continuă să recomande, ca elemente fundamentale pentru sănătatea creierului, o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos.
