Fumatul se află printre principalele cauze ale cancerului, în special al celui pulmonar. Cu toate acestea, nu există o durată precisă a timpului de fumat necesar pentru a dezvolta această boală, dar riscul crește considerabil în funcție de durata și intensitatea fumatului.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), fumatul este responsabil de aproximativ 90% din decesele cauzate de cancerul pulmonar. În Marea Britanie, Cancer Research UK estimează că 70% din cazurile de cancer pulmonar sunt atribuite consumului de tutun.
Un studiu din 2021, desfășurat pe 229.028 de persoane din Australia, a indicat că doar 1% dintre nefumători au dezvoltat cancer pulmonar până la 80 de ani, în timp ce riscul ajunge la 14% pentru fumători. Pe de altă parte, nu există un număr de țigări considerat sigur zilnic.
Chiar și o cantitate mică de țigări pe zi poate crește semnificativ riscul de cancer și alte afecțiuni.
Fumatul ocazional, de la 1 la 5 țigări pe zi, este asociat cu un risc de 7,7% pentru a dezvolta cancer pulmonar, în timp ce fumatul intensiv, de peste 35 de țigări pe zi, crește acest risc la 26,4% până la 80 de ani.
Nu doar fumătorii activi sunt expuși, ci și cei care inhală fumul pasiv, acest lucru crescând riscul de cancer și alte probleme respiratorii. Fumatul este legat și de alte tipuri de cancer.
Un studiu extensiv din 2018, care a implicat 422.010 pacienți, a relevat o asociere între fumat și mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer de vezică urinară, renal, hepatic, pancreatic și limfom.
CDC a identificat, de asemenea, un risc crescut pentru cancerul de col uterin, colorectal, esofagian, laringian, oral și faringian, precum și gastric. Renunțarea la fumat scade semnificativ riscul de cancer și alte boli grave.
Studiile sugerează că după 10 până la 20 de ani de la renunțare, riscul de cancer pulmonar și alte tipuri de cancer scade considerabil, deși foștii fumători rămân mai expuși decât persoanele care nu au fumat niciodată.
Fumatul poate reduce speranța de viață cu cel puțin 10 ani și crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet, osteoporoză și probleme de vedere. Deși nicotina este substanța care provoacă dependență, nu este direct responsabilă pentru majoritatea compușilor cancerigeni din tutun.
Un studiu din 2020 sugerează că ar putea exista o legătură între nicotină, creșterea celulelor canceroase și eficacitatea tratamentelor contra cancerului. Referitor la vaping, studiile nu sunt suficiente pentru a demonstra un risc clar de cancer pulmonar asociat cu țigările electronice.
Totuși, lichidele folosite conțin aditivi chimici periculoși, cum ar fi formaldehida și metale grele, care pot afecta plămânii. Un compus periculos, diacetilul, este asociat cu o afecțiune gravă numită „plămânul de popcorn”, care afectează ireversibil căile respiratorii.
Renunțarea la fumat este benefică în orice moment, reducând riscul de cancer și alte probleme grave de sănătate. Dacă intenționați să încetați fumatul, se recomandă consultarea unui medic pentru a stabili cele mai eficiente metode de renunțare.
