Microcefalia este una dintre cele cele mai grave complicații în primele etape ale vieții unui copil, deoarece are adesea efecte ireversibile care vor afecta toată dezvoltarea ulterioară. Cu toate acestea, este foarte important ca, în aceste cazuri, să se cunoască modalitățile de a oferi cea mai bună îngrijire și asistență posibilă celor care suferă de această boală, pentru a le îmbunătăți calitatea vieții și bunăstarea.
Ce este microcefalia și de ce apare?
Microcefalia este o tulburare neurologică în care capul unui copil este semnificativ mai mic decât cel al altor copii de aceeași vârstă. Poate fi detectată la naștere sau poate deveni evidentă pe măsură ce copilul crește.
Cauzele sunt variate și pot fi genetice sau de mediu, dar în ambele cazuri este de obicei rezultatul unei probleme de dezvoltare a creierului în uter sau imediat după naștere.
De exemplu, un motiv comun pentru microcefalie este craniosinostoza, sau fuziunea prematură a articulațiilor dintre plăcile osoase care formează craniul copilului. În alte cazuri, se poate datora unor anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down, alimentarea redusă cu oxigen a creierului (anoxie), infecții ale fătului în timpul sarcinii (toxoplasmoză, varicelă, rubeolă), expunerea la substanțe toxice, cum ar fi alcoolul, malnutriție severă sau fenilcetonurie la mamă.
Care sunt simptomele?
Semnul principal și cel mai evident al microcefaliei este dimensiunea mică a capului, care este de obicei măsurată prin circumferința la nivelul frunții și comparată cu diagramele standardizate de creștere. Este important de reținut că există un interval de valori considerate sănătoase în această privință: este posibil ca un copil să aibă un cap mic în mod natural, dar să se încadreze totuși în aceste valori.
Pe de altă parte, pe măsură ce un copil crește, microcefalia poate duce la o serie de complicații, inclusiv întârzieri în dezvoltare (de exemplu, în vorbire sau mișcare), dificultăți de coordonare și echilibru, nanism, distorsiuni faciale, hiperactivitate, deficiență intelectuală și convulsii.
Cum se tratează?
Când cauza este craniosinostoza, există cazuri în care se poate face chirurgie (spargerea craniului în fragmente) pentru a preveni microcefalia. Dincolo de această opțiune, în cazuri specifice, nu există niciun tratament care să poată inversa afecțiunea, astfel încât strategia se concentrează pe prevenirea și gestionarea complicațiilor.
În acest scop, o abordare multidisciplinară este adesea benefică, care poate include domenii precum logopedia, fizioterapia sau terapia ocupațională. În mod similar, unele medicamente pot preveni sau minimiza semnele specifice, cum ar fi convulsiile, dacă acestea apar.