Cu toții moștenim de la bunici o mulțime de trăsături fizice sau trăsături de caracter, gesturi specifice sau preferințe culinare. Bunicii reprezintă o zestre genetică la fel de bogată precum părinții noștri. Dar de la ei putem moșteni și anumite tare, deficiențe și probleme de sănătate.
Unele probleme de sănătate le moștenim de la bunici uneori fără ca părinții noștri să fie de vină. Mai multe studii întinse pe câteva generații în Marea Britanie, America și Olanda au demonstrat că unele tare și riscuri de sănătate sunt transmise ereditar prin genele moștenite de la cei patru bunici ai fiecăruia dintre noi.
Sănătatea pe care o moștenim de la bunici. Ce riscuri există!
Se știe deja că bunicii și părinții care fumează riscă să transmită copiilor și nepoților lor probleme de sănătate care se vor moșteni mai departe la strănepoți. Fumatul dăunează sănătății, iar acesta nu este doar un simplu clișeu de pe pachetele cu țigări. Fumatul lasă o amprentă genetică mult mai puternică decât ne imaginam.
Studiile din ultimii 15 – 20 de ani arată că nepoții sau strănepoții unei femei care a fumat intens sunt predispuși riscului de a se îmbolnăvi de astm, chiar dacă ei nu fumează.
O altă boală care se declanșează peste generații din cauza fumatului este obezitatea. Un studiu realizat în localitatea suedeză Overkalix, la care au participat 303 persoane născute în 1890, 1905 şi 1920, precum şi părinţii şi bunicii lor, a avut rezultate la care nu se așteptau nici medicii. Astfel, cei mai mulți fii sau nepoți ai bărbaților care fumaseră din adolescență erau deja supraponderali la vârsta de 9 ani.
Pe de altă parte, bunicii care avuseseră în copilărie probleme cu greutatea, chiar dacă slăbiseră ulterior, aveau nepoți cu un sistem imunitar mai slab, cu un risc mai mare de îmbolnăvire și o speranță de viață mai redusă decât a părinților.
Foametea olandeză, un semn de întrebare pentru geneticieni
Surprinzătoare pentru sănătatea și calitatea vieții sunt studiile realizate la câteva generații după foametea cumplită din Olanda, din timpul celui de al doilea război mondial. În anul 1944, din cauza blocadei instituite de trupele naziste, 4,5 milioane de olandezi au fost supuse înfometării și câteva zeci de mii au murit.
Printre supraviețuitori se aflau și femei însărcinate, iar foametea, frigul și condițiile precare de igienă pe care le-au îndurat au lăsat urme grele asupra copiilor și nepoților lor. Majoritatea moștenitorilor acelei perioade este mai scundă decât media și suferă de boli cronice greu de vindecat precum diabetul sau bolile cardiace.
Incidența problemelor psihice, de la tulburări comportamentale la schizofrenie, este și ea mai mare în rândul nepoților celor afectați de foamete față de media europeană.