Femeile care se mișcă mai mult la vârsta adultă sunt, de ani buni, în centrul unor concluzii optimiste: au un risc mai mic de a dezvolta cancer mamar decât cele sedentare. Un nou studiu adaugă însă o piesă importantă în acest puzzle.
Sugerează că mișcarea începută devreme, încă din adolescență, poate lăsa urme benefice în organism, vizibile în anumiți markeri biologici asociați cu riscul de cancer mamar mai târziu în viață.
Contextul rămâne relevant: potrivit American Cancer Society, cancerul mamar este al doilea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor din Statele Unite și reprezintă aproximativ 30% dintre cazurile noi diagnosticate anual.
Cercetarea a urmărit 191 de fete de culoare și hispanice, cu vârste între 11 și 20 de ani.
Participantele au raportat câte ore au dedicat, în ultima săptămână, activităților fizice recreative – fie organizate, precum sporturile de echipă sau cursurile, fie neorganizate, cum ar fi joaca în aer liber, plimbările sau mișcarea spontană.
Echipa de cercetare a măsurat trei biomarkeri asociați cu riscul de cancer mamar: compoziția țesutului mamar, nivelul stresului oxidativ și inflamația. Tabloul obiceiurilor de mișcare a fost îngrijorător de static.
În săptămâna anterioară, 51% dintre fete nu făcuseră deloc activitate fizică recreativă. Aproape trei din patru nu participaseră la activități organizate, iar două treimi nu desfășuraseră nici măcar mișcare neorganizată.
Chiar și așa, analiza a arătat o legătură între câtă mișcare făceau adolescentele și doi dintre biomarkeri: compoziția țesutului mamar și nivelul stresului oxidativ. Iar această asociere s-a menținut indiferent de procentul de grăsime corporală.
Autorii atrag însă atenția că vor fi necesare studii suplimentare pentru a clarifica dacă și cum aceste diferențe biologice se traduc mai târziu în risc mai mic de cancer mamar. „Acest studiu este în concordanță cu ceea ce știm deja despre relația dintre activitatea fizică și riscul de cancer mamar.
Numeroase alte cercetări arată aceeași asociere. Se pare că mișcarea are un efect protector”, spune medicul oncolog Debra Patt, care nu a fost implicată în cercetare. Ea remarcă un detaliu notabil: legătura a rămas valabilă chiar și după ajustarea în funcție de obezitate.
Legătura dintre mișcare și risc mai scăzut nu se oprește la adolescență. Aproximativ 90% dintre cazurile de cancer mamar sunt atribuite factorilor non-genetici, iar un stil de viață sănătos – alimentație echilibrată și activitate fizică regulată – ar putea preveni până la 25% dintre cazuri.
„Încurajarea unui stil de viață sănătos, care include mișcare regulată, va influența pozitiv riscul de cancer mamar, dar și pe cel al altor tipuri de cancer asociate obezității și al bolilor cronice”, subliniază Patt. Mecanismele propuse sunt plauzibile și au fost descrise în cercetări anterioare.
Un studiu din 2018 a arătat că activitatea fizică regulată poate reduce riscul prin scăderea nivelurilor de estrogen și insulină, hormoni implicați în dezvoltarea tumorilor mamare.
O analiză din 2022 a asociat nivelurile ridicate de activitate fizică cu o reducere a riscului general de cancer mamar de până la 23%, cu beneficii mai vizibile la femeile aflate la menopauză sau postmenopauză și la cele cu greutate normală sau ușor peste.
Rămân, desigur, factori de risc pe care nu îi putem controla: sexul, vârsta, moștenirea unor mutații genetice, istoricul personal sau familial, debutul precoce al menstruației ori instalarea tardivă a menopauzei.
Dar există și pârghii personale: menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea consumului de alcool, evitarea sedentarismului.
Deciziile privind sarcina, alăptarea, anumite contraceptive hormonale sau terapiile hormonale în menopauză pot influența la rândul lor riscul, iar discuția cu medicul devine esențială. Iar vigilența rămâne o constantă.
Specialiștii recomandă ca orice modificare observată la nivelul sânilor – de formă, consistență sau aspect – să fie evaluată cât mai curând de un medic.
