Utilizarea capetelor de pește ca îngrășământ natural reprezintă o metodă tradițională de fertilizare a solului pentru cultivarea roșiilor.
Benedict Vanheems, expert în grădinărit și autor pe platforma GrowVeg.co.uk, a readus în atenție această tehnică veche de mii de ani, evidențiind beneficiile sale semnificative pentru dezvoltarea plantelor.
Capetele de pește conțin nutrienți esențiali care, în procesul de descompunere în sol, sunt absorbiți de rădăcinile roșiilor.
Acest tip de îngrășământ natural furnizează azot, fosfor și potasiu, elemente fundamentale pentru creșterea plantelor, precum și micronutrienți care îmbunătățesc structura solului și stimulează activitatea microbiană benefică.
Tehnica are origini străvechi, fiind utilizată de amerindieni care plantau porumb, dovleac și fasole, cunoscute sub numele de „cele trei surori”, deasupra peștelui îngropat, obținând astfel recolte abundente. Aplicarea acestei metode în grădină este relativ simplă.
Se introduc două capete de pește în fiecare groapă destinată plantării roșiilor, apoi se acoperă cu un strat de pământ.
Acest strat servește drept barieră între rădăcinile plantelor și peștele în descompunere, permițând eliberarea treptată a nutrienților și prevenind totodată răspândirea mirosului care ar putea atrage animale precum pisicile sau câinii.
După pregătirea gropii, se plantează răsadul de roșie, îngropând câțiva centimetri din tulpină după îndepărtarea frunzelor inferioare. Această tehnică favorizează formarea unor rădăcini suplimentare, rezultând o plantă mai viguroasă.
Se recomandă udarea răsadului cu o soluție lichidă diluată pentru fixarea acestuia în sol. Pentru perioada de înflorire, Vanheems sugerează fertilizarea periodică cu un îngrășământ lichid special pentru roșii sau cu o soluție preparată în casă.
Pentru grădinarii care nu preferă utilizarea capetelor de pește, o alternativă vegetală este reprezentată de frunzele de tătăneasă, cunoscute pentru conținutul bogat în potasiu și capacitatea de a stimula înflorirea și fructificarea plantelor.
