Zona din jurul ochilor nu iartă experimentele. Este cea mai subțire piele de pe față, permanent solicitată de clipit, de mișcările pleoapelor și de fiecare expresie. Orice greșeală se vede aici mai repede și mai clar decât oriunde altundeva.
Iar asta schimbă complet regulile jocului atunci când vine vorba despre proceduri estetice. Medicul chirurg estetician Morad Iancu atrage atenția că abordarea acestei regiuni trebuie să fie fundamental diferită față de restul feței.
O procedură tolerată perfect pe obraji sau pe frunte poate declanșa în zona perioculară roșeață, edem, sensibilitate sau disconfort temporar. „Vorbim despre o piele foarte subțire și sensibilă, permanent solicitată de mișcările pleoapelor, de clipit și de expresiile faciale.
În plus, orice modificare este mult mai vizibilă aici”, explică specialistul. Prin urmare, obiectivul nu este să transformi trăsăturile, ci să îmbunătățești calitatea pielii fără a interveni inutil asupra fizionomiei. Îmbătrânirea își pune amprenta aici într-un mod aparte.
Colagenul, elastina și hidratarea se modifică natural odată cu trecerea anilor, iar expunerea la radiațiile ultraviolete, deshidratarea și stresul oxidativ grăbesc acest proces.
Primele semne sunt aproape invizibile pentru ochiul neantrenat: pielea devine mai uscată, liniile fine se accentuează la zâmbet, iar textura capătă un aspect ușor creponat. Abia mai târziu, când elasticitatea scade vizibil, aceste schimbări se observă și în repaus.
„Obiectivul nu este să așteptăm apariția unor riduri profunde pentru a interveni, ci să evaluăm din timp calitatea pielii și să alegem o strategie adaptată nevoilor fiecărui pacient”, subliniază Dr. Morad Iancu.
Polinucleotidele nu adaugă volum, ci repară pielea
Aici intervine o nuanță pe care mulți o ignoră. Reacția pielii după o procedură nu este identică de la o persoană la alta, iar în zona perioculară edemul și roșeața pot fi mult mai evidente tocmai pentru că pielea este atât de subțire.
De aceea, alegerea tratamentului trebuie să pornească de la grosimea și calitatea pielii, de la problema predominantă și de la ceea ce își dorește concret pacientul. „În jurul ochilor, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine.
Trebuie să fim atenți la procedura aleasă, la tehnica de aplicare și la modul în care reacționează pielea fiecărui pacient”, avertizează medicul. După anumite proceduri injectabile, o reacție locală temporară precum roșeața, edemul sau sensibilitatea este normală.
Esențial rămâne ca indicația să fie corectă și adaptată acestei zone. Unul dintre tratamentele care câștigă teren în acest context este cel cu polinucleotide, cunoscut popular drept tratament cu ADN de somon.
Particularitatea lui constă în faptul că nu urmărește să adauge volum, ci să îmbunătățească aspectul și calitatea pielii. Pentru zona perioculară, acest lucru contează enorm pentru pacienții care vor o schimbare discretă, fără alterarea trăsăturilor.
Polinucleotidele se administrează prin microinjecții, iar mecanismele propuse implică susținerea proceselor de reparare și regenerare tisulară și influențarea activității fibroblastelor.
În timp, tratamentul poate contribui la o hidratare mai bună, la o elasticitate crescută și la un aspect general îmbunătățit al pielii.
„Este important însă să înțelegem că procedura nu este lipsită de reacții locale: după injectare pot apărea temporar roșeață, edem, sensibilitate sau mici papule”, precizează Dr. Morad Iancu. Aceste reacții sunt de regulă tranzitorii și trebuie evaluate în contextul fiecărui caz.
Consultația decide dacă polinucleotidele sunt potrivite
Polinucleotidele nu sunt însă un tratament standard aplicat tuturor. Ele pot fi integrate într-un protocol individualizat, care poate combina terapii regenerative cu proceduri orientate către hidratarea pielii sau stimularea colagenului, atunci când acestea sunt indicate.
„Protocolul coreean nu înseamnă un tratament standard aplicat tuturor pacienților. Începem întotdeauna cu o consultație și evaluăm calitatea pielii, gradul de deshidratare, elasticitatea și problemele specifice zonei perioculare”, explică medicul.
Abia după această evaluare se poate decide dacă polinucleotidele sunt potrivite și dacă este nevoie de un protocol mai amplu de îngrijire și regenerare. Scopul rămâne același: o îmbunătățire cât mai naturală a aspectului pielii, fără modificarea fizionomiei.
Există un motiv pentru care nu orice cearcăn, rid sau modificare din jurul ochilor răspunde la același tratament. Cauzele diferă fundamental. Cearcănele pot fi asociate cu pigmentarea, cu subțierea pielii, cu vasele vizibile, cu pierderea de volum sau cu modificări anatomice ale zonei.
Un tratament potrivit pentru o persoană poate fi complet nepotrivit pentru alta. „Consultația este primul și unul dintre cei mai importanți pași.
Trebuie să stabilim dacă vorbim în principal despre o problemă de textură și calitate a pielii, deshidratare, pigmentare, pierdere de volum sau laxitate”, spune Dr. Morad Iancu.
Pentru pacienții care își doresc o îmbunătățire discretă și naturală, polinucleotidele pot reprezenta o opțiune atunci când există indicație medicală.
Însă așteptările trebuie să fie realiste: regenerarea și remodelarea pielii sunt procese progresive, rezultatele nu apar peste noapte, iar răspunsul poate varia de la un pacient la altul.
