Iarna nu vine doar cu mănuși groase și geamuri aburite. Pentru cei care trăiesc cu psoriazis, sezonul rece aduce, de multe ori, piele mai uscată, senzație de arsură și leziuni care se încăpățânează să cedeze.
Frigul mușcă, vântul irită, iar aerul uscat din locuințe subțiază bariera naturală a pielii. De aici pornește un cerc vicios pe care doar o îngrijire atentă îl poate opri. Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică, mediată de sistemul imunitar.
Se vede la suprafață ca plăci îngroșate, roșii, acoperite de scuame albe sau sidefii, cu localizări variate: coate, mâini, genunchi, scalp, urechi și nu numai. În adâncime, procesul este alimentat de inflamație, dilatarea vaselor de sânge și o multiplicare accelerată a celulelor pielii.
Important de știut: nu este contagios. Nu are o singură cauză, ci apare dintr-o predispoziție genetică pe care o activează factori de mediu sau comportamentali.
„Psoriazisul este consecința unei reacții imune exagerate, a unui dezechilibru în sistemul imunitar care reacționează printr-o inflamație persistentă, manifestată prin leziunile caracteristice și tendința către pusee repetate.
Pacienții care suferă de psoriazis pot prezenta simptome variate, de la zone mici de piele roșie și uscată pe zonele predilecte până la leziuni extinse afectând aproape întreaga suprafață cutanată, asociind, uneori, modificări ale unghiilor sau dureri articulare.
Mâncărimea, senzația de arsură, fisurile și sângerările provocate de scărpinat sunt manifestări des întâlnite”, explică dr. Lavinia Nițu, medic specialist dermatolog. Iarna apasă pedala de accelerație. Afară, frigul și vântul usucă pielea și slăbesc bariera ei de protecție.
În interior, sistemele de încălzire reduc umiditatea din aer, ceea ce amplifică deshidratarea tegumentelor. În plus, lumina naturală are un efect benefic pentru mulți pacienți, iar zilele scurte lasă un gol greu de compensat.
„În sezonul rece, când zilele sunt scurte și petrecem mai mult timp în interior, expunerea la lumină scade considerabil, iar puseele devin mai frecvente.
De asemenea, stresul specific perioadei de final de an, infecțiile respiratorii mai dese și variațiile bruște de temperatură contribuie la exacerbarea leziunilor.
Organismul devine mai vulnerabil în fața factorilor declanșatori ai inflamației, iar pacienții resimt deseori simptomele bolii”, adaugă dr. Lavinia Nițu. Tratamentul nu este unic pentru toți.
Depinde de forma bolii, suprafața afectată, intensitatea simptomelor și de răspunsul pacientului la terapiile anterioare. Este, de regulă, de lungă durată și se ajustează în funcție de sezon. Iarna, hidratarea devine prioritate.
Cremele cu textură bogată, care conțin uree, glicerină sau ceramide, aplicate constant și ideal imediat după duș, ajută la „sigilarea” apei în piele.
Pentru formele moderate, tratamentele topice cu corticosteroizi, cu sau fără derivați de vitamina D, reduc inflamația și încetinesc proliferarea celulară, până la estomparea leziunilor. Când lumina naturală lipsește, fototerapia preia rolul de sprijin.
Este o procedură controlată, cu radiație ultravioletă, care se realizează în cabinete specializate, conform recomandărilor medicului, și poate echilibra efectele deficitului de soare din sezonul rece.
Pentru formele severe sau pentru cazurile care nu răspund la terapiile clasice, se recurge la tratament sistemic, administrat oral sau injectabil. Acesta acționează direct asupra mecanismelor imunologice ale bolii.
În această categorie intră medicamente imunosupresoare și terapii biologice, țintite pe moleculele implicate în inflamație. Sunt eficiente și pot opri evoluția pe perioade lungi, dar necesită monitorizare medicală periodică. Îngrijirea zilnică face diferența.
Dușurile lungi și fierbinți îndepărtează uleiurile naturale ale pielii; apa călduță protejează, iar detergenții agresivi merită evitați. După spălare, pielea se tamponează ușor cu prosopul și se hidratează imediat, cu mișcări blânde, fără frecare intensă.
În zilele foarte reci, eșarfa, căciula și mănușile nu sunt doar accesorii, ci scuturi împotriva vântului și frigului. Hainele pot ajuta sau pot înrăutăți lucrurile. Materialele sintetice pot irita și pot accentua pruritul. Bumbacul și lâna merinos sunt, de regulă, mai prietenoase.
Stratificarea corectă permite pielii să respire și reduce riscul de iritație. În casă, menținerea unui nivel optim de umiditate contează; un umidificator poate schimba semnificativ confortul cutanat. Și din interior se poate susține pielea.
O alimentație cu aport de omega-3, fructe și legume bogate în antioxidanți, hidratare adecvată și evitarea excesului de alcool și a fumatului pot reduce inflamația. Stresul are propriul cuvânt de spus în declanșarea puseelor.
Tehnici simple de respirație, meditație, plimbări în aer liber și somn odihnitor ajută la menținerea echilibrului. Când apar schimbări vizibile ale leziunilor, simptomele se accentuează, apare durerea sau se extind zonele afectate, tratamentul actual ar putea să nu mai fie suficient.
În astfel de momente, o vizită la dermatolog este necesară pentru ajustarea terapiei și prevenirea complicațiilor.
