Un vaccin menit să prevină o boală dureroasă ar putea face mai mult decât să țină virusul la distanță.
Datele unui studiu amplu publicat în Nature Medicine arată că persoanele care au primit imunizarea modernă împotriva zonei zoster au avut semnificativ mai puține probleme cardiovasculare decât cele care au folosit varianta mai veche a vaccinului.
Întrebarea care macină acum cercetătorii este dacă acest efect este real sau doar o coincidență statistică. Analiza a pornit de la un moment de tranziție în istoria vaccinării.
Când Shingrix, vaccinul recombinant, a înlocuit vechiul Zostavax, medicii au avut la dispoziție un experiment natural perfect: două grupuri mari de pacienți, vaccinați în perioade diferite, cu formule diferite.
Cercetătorii au comparat soarta a peste 70.000 de adulți cu vârsta de cel puțin 60 de ani și au descoperit o diferență care nu poate fi ignorată. Cei care au primit noul vaccin au avut un risc cu aproximativ 9% mai mic de a dezvolta un eveniment cardiovascular major.
Dar cifra generală ascunde detalii și mai interesante. Boala cardiacă ischemică, afecțiunea care stă la baza majorității infarctelor, a fost cu aproximativ 10% mai rară în grupul vaccinat cu Shingrix. Insuficiența cardiacă a scăzut și mai mult, cu aproximativ 12%.
Iar la bărbați, protecția părea să se extindă și asupra accidentului vascular cerebral ischemic.
Cum ar putea virusul să afecteze inima
De ce ar avea un vaccin împotriva unei boli de piele un efect asupra inimii și creierului? Răspunsul ar putea sta în modul în care virusul varicelo-zosterian acționează asupra organismului. După ce o persoană face varicelă, virusul nu dispare complet.
Rămâne ascuns în țesuturile nervoase, iar când sistemul imunitar slăbește, se reactivează. Această reactivare nu produce doar erupția dureroasă specifică zonei zoster, ci declanșează și un răspuns inflamator puternic.
Inflamația este un factor binecunoscut în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, iar prevenirea acestor episoade ar putea reduce stresul asupra vaselor de sânge și a inimii. Totuși, efectul nu pare să fie etern.
Când cercetătorii au extins analiza pe o perioadă de aproximativ șapte ani, diferența dintre cele două grupuri s-a estompat. Protecția cardiovasculară, dacă există, ar fi mai puternică în primii ani după vaccinare și ar putea slăbi în timp.
Acest detaliu ridică întrebări serioase despre mecanismul biologic din spatele fenomenului.
Prudență în fața dovezilor promițătoare
Există însă o capcană în interpretarea acestor rezultate. Studiul este observațional, nu un experiment controlat. Oamenii nu au fost repartizați aleatoriu să primească un vaccin sau altul, iar cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca alte diferențe între grupuri să fi influențat rezultatele.
Poate că persoanele care au primit noul vaccin au avut un stil de viață diferit, un acces mai bun la servicii medicale sau alte caracteristici care le-au protejat inima.
De aceea, autorii studiului, de la Universitatea Oxford, insistă că sunt necesare studii clinice randomizate pentru a confirma o relație de cauzalitate. Această cercetare nu este un caz izolat.
O analiză sistematică publicată anterior, care a inclus 19 studii, a identificat deja o asociere similară între vaccinarea împotriva herpesului zoster și un risc redus de evenimente cardiovasculare. Și acolo, autorii au cerut prudență și cercetări suplimentare.
Dar acumularea de dovezi, deși indirecte, începe să contureze o imagine mai complexă decât simpla prevenire a unei erupții dureroase. Pentru moment, medicii nu pot prescrie acest vaccin cu scopul declarat de a preveni infarctul sau AVC-ul.
Beneficiul cardiovascular rămâne o asociere interesantă, care trebuie demonstrată prin studii riguroase.
Ceea ce rămâne cert este scopul inițial al vaccinării: protejarea împotriva unei boli care poate provoca dureri severe, iar la unii pacienți, o suferință care persistă luni întregi după ce leziunile au dispărut.
Dacă pe lângă această protecție, vaccinul aduce și alte beneficii, acestea vor fi descoperite treptat, prin cercetare atentă și verificare riguroasă.
