Nimic nu testează răbdarea în bucătărie mai mult decât un cățel de usturoi. Coaja subțire se lipește de degete, refuză să cedeze și poate transforma o rețetă simplă într-o luptă cu timpul. Vestea bună?
Cu puțină tehnică, eliberarea cățeilor nu mai durează decât câteva secunde, fără echipament special. Când cantitatea cerută de rețetă crește, misiunea devine tot mai complicată. Toată lumea vrea rapid, dar nimeni nu vrea să piardă timpul.
O metodă practică pentru volume mai mari folosește două boluri metalice identice: cățeii necurățați rămân în bolul de jos, al doilea vas îi acoperă, iar o scuturare viguroasă de 15-20 de secunde face ca pielea să se desprindă aproape complet.
E nevoie doar de un ritm susținut, iar rezultatul apare imediat. Pentru un cățel sau doi, un cuțit de bucătar este suficient. Lamele late presează ușor pe tocător, iar la primul pocnet coaja cedează. Desprinderea se face dintr-o singură mișcare, fără a lovi sau zdrobi interiorul.
Mai multă presiune decât e necesar, însă, poate transforma cățelul într-o pastă. Când bolurile metalice lipsesc, soluția se ascunde într-un borcan obișnuit. Cățeii ajung în interior, capacul se închide ermetic, iar câteva secunde de agitare puternică desprind majoritatea cojilor.
E soluția ideală când nu ai la îndemână două boluri metalice.
Căldura face minuni când nimic altceva nu merge
Usturoiul mai vechi, care pare imposibil de curățat, are o slăbiciune: apa călduță. O ședere de 2-3 minute într-un bol cu apă caldă înmoaie pielea și o face să cedeze mult mai ușor. Această metodă are însă o condiție importantă: după baie, cățeii trebuie gătiți imediat, altfel se strică repede.
Există și o soluție pentru cei grăbiți: cuptorul cu microunde, pentru aproximativ 10 secunde. Căldura slăbește coaja din interior, iar dacă timpul e respectat, usturoiul rămâne întreg. Dacă stă prea mult, însă, poate începe să se gătească, așa că e mai sigur să controlezi durata.
Adio miros, bine ai venit prospețime
După ce cojile dispar, mirosul persistent rămâne mult timp. Poate fi diminuat cu apă rece și săpun, prin frecarea degetelor de o lingură sau de chiuveta din inox sub jet de apă, cu suc de lămâie sau cu o pastă de bicarbonat și apă, urmată de o clătire atentă.
Păstrarea usturoiului contează la fel de mult ca și curățarea lui. Are nevoie de un loc uscat, răcoros și bine aerisit, ferit de lumina directă a soarelui. Frigiderul, deși pare potrivit, aduce umezeală, iar aceasta grăbește încolțirea și apariția mucegaiului.
Pungile de plastic închise ermetic, depozitarea la frigider, expunerea la umiditate sau curățarea cățeilor cu mult înainte de gătit sunt greșeli care îi compromit aroma. Cu astfel de trucuri, bătălia cu coaja de usturoi se încheie înainte să înceapă.
