Într -o perioadă în care fiecare leu contează, iar facturile la energie electrică devin tot mai apăsătoare, atenția multor români se îndreaptă instinctiv spre identificarea principalilor „vinovați” din locuință.
De regulă, privirea cade asupra aparatelor pe care le activăm ocazional – cuptorul electric, mașina de spălat rufe sau uscătorul.
Surprinzător însă, cel mai mare consumator nu este neapărat cel care funcționează intens pentru scurt timp, ci acela care operează constant, zi și noapte, în inima fiecărei bucătării: frigiderul.
Spre deosebire de alte electrocasnice, pe care le conectăm la priză doar la nevoie, frigiderul rămâne un „soldat” permanent în priză, funcționând douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, șapte zile din șapte.
Deși pare un aparat silențios și, uneori, aparent inactiv, inima sa, compresorul, intră în acțiune ori de câte ori temperatura din interior amenință să depășească pragul setat.
Acest proces implică cicluri repetate de pornire și oprire, desfășurate neîncetat, ceea ce înseamnă un consum continuu de energie.
Estimările experților din domeniul electrocasnicelor plasează frigiderul în topul consumatorilor, fiind responsabil pentru aproximativ 15% până la 20% din totalul electricității unei gospodării obișnuite. În cazul aparatelor mai vechi, acest procent poate crește considerabil.
Adevărata provocare o reprezintă adesea frigiderele fabricate în urmă cu 10-15 ani. Aceste modele sunt, de regulă, semnificativ mai puțin eficiente energetic decât cele actuale.
Unele pot consuma chiar și de două ori mai multă energie comparativ cu un aparat nou, care se încadrează într-o clasă energetică superioară. Eticheta energetică, un ghid esențial aplicat pe fiecare electrocasnic, oferă informații cruciale despre consumul anual estimat, exprimat în kilowați-oră.
Diferențele dintre o clasă energetică superioară și una inferioară se pot traduce anual în zeci sau chiar sute de lei în plus pe factura de curent. Astfel, un frigider vechi, cu un randament scăzut, poate genera costuri suplimentare considerabile, adăugând o povară nesesizată la bugetul lunar.
Nu doar vechimea aparatului influențează nivelul de energie consumat, ci și o serie de obiceiuri cotidiene, adesea trecute cu vederea. Specialiștii în eficiență energetică atrag atenția asupra unor greșeli aparent inofensive care, în realitate, forțează frigiderul să lucreze mai intens.
De exemplu, setarea unei temperaturi prea scăzute, sub cele 3-5°C recomandate pentru compartimentul de refrigerare și aproximativ-18°C pentru congelator, crește inutil consumul de energie.
Introducerea preparatelor fierbinți direct în frigider reprezintă o altă eroare frecventă, deoarece determină o creștere rapidă a temperaturii interne și solicită suplimentar compresorul.
Deschiderea frecventă a ușii sau menținerea acesteia deschise pentru perioade mai lungi permite aerului rece să scape, forțând aparatul să compenseze. Garniturile uzate sau deteriorate nu mai asigură etanșeitatea necesară, favorizând pierderile de temperatură.
Nu în ultimul rând, amplasarea frigiderului în apropierea surselor de căldură, precum aragazul, cuptorul sau caloriferul, îl obligă să compenseze constant diferențele de temperatură din mediul ambiant.
Toți acești factori duc la o pornire mai desă a compresorului și la o funcționare prelungită, crescând semnificativ consumul de energie.
Așadar, deși nu atrage atenția printr-un consum spectaculos într-un interval scurt, frigiderul devine, prin funcționarea sa continuă și constantă, unul dintre cei mai importanți contributori la factura de electricitate.
O evaluare atentă a vechimii aparatului, alături de o conștientizare și o corectare a modului în care este utilizat zilnic, poate face diferența esențială între o factură suportabilă și una care devine o adevărată povară financiară.
