Uneori, un semn aparent minor – un ganglion mărit, care nu se retrage și nu pare legat de o infecție vizibilă – poate fi primul indiciu al unei probleme care se ascunde în tăcere. Medicii infecționiști avertizează că hepatitele B și C pot rămâne „invizibile” ani la rând, fără simptome clare.
„Majoritatea pacienților nu au simptome specifice, oboseala da, dar cine nu e obosit”, explică dr. Maria Culinescu, medic specialist boli infecțioase. Datele confirmă discreția acestor infecții.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în 2022, 254 de milioane de oameni trăiau cu hepatita B cronică. Fără semne evidente la început, boala își face însă simțită prezența în timp, prin leziuni ale ficatului: fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic.
Complicația majoră este că analizele uzuale pot ieși în limite normale, ceea ce face cu atât mai importantă testarea markerilor specifici pentru o depistare corectă. Impactul hepatitei B nu se oprește la ficat.
„Virusul B este implicat în producerea limfoamelor sau a leucemiilor… intră și în alte organe, printre care și ganglionii limfatici și determină acolo înmulțirea aberantă a celulelor”, avertizează dr. Adriana Motoc, medic primar boli infecțioase.
Asta nu înseamnă că hepatita B se transformă automat în cancer, dar există dovezi științifice care arată o asociere cu anumite tipuri de limfoame, inclusiv limfomul non-Hodgkin.
Un ganglion care rămâne mărit, devine dur sau își mărește volumul și se însoțește de febră, scădere în greutate ori transpirații nocturne merită o evaluare fără întârziere. Calea către un diagnostic sigur trece prin analizele potrivite.
Pentru hepatita B, medicii recomandă testarea HBsAg, anti-HBs și anti-HBc; pentru hepatita C, anticorpii anti-HCV, iar la nevoie, ARN-HCV. Aceste teste nu sunt incluse automat în seturile uzuale, așa că trebuie cerute explicit.
Înțelegerea modurilor de transmitere ajută la prevenție: virusul hepatitic B se poate transmite prin sânge și fluide biologice, prin contact sexual neprotejat, prin instrumente nesterile sau de la mamă la copil în absența măsurilor specifice.
În România, vaccinarea a redus substanțial riscul pentru cei născuți după 1995, însă generațiile mai vechi rămân mai expuse.
Vigilent trebuie să fie și cel care observă că un ganglion nu se retrage după două-trei săptămâni, nu e legat de o infecție evidentă, este ferm la palpare ori crește în dimensiuni.
Asocierea cu febră, pierdere în greutate sau transpirații nocturne este un alt semnal că vizita la medic nu trebuie amânată. „Hepatita B are tratamente eficiente care pot ține virusul sub control, dar cheia este diagnosticul timpuriu.
Testarea nu este doar pentru tine, ci și pentru cei apropiați, pentru a preveni transmiterea și complicațiile”, subliniază dr. Motoc.
Recunoașterea timpurie a semnelor ascunse și evaluarea rapidă pot salva ani de suferință și pot preveni complicații severe, de la afectarea ficatului la riscuri hematologice.
