Printre tulburările de somn, poate cea mai cunoscută (și una dintre cele mai frecvente) este insomnia, dificultatea de a adormi care afectează grav odihna. Însă mult mai puțin cunoscută este „inversa” ei: hipersomnia, somnul excesiv.
Ce este hipersomnia?
Hipersomnia este o tulburare care presupune nevoia de multe ore de somn, în care suferindul nu poate evita oboseala și somnolența din timpul zilei. De asemenea, implică adesea dificultăți de trezire.
Hipersomnia este cel mai adesea un simptom al altor afecțiuni. Acestea pot include leziuni cerebrale, depresie majoră, uremie, hiperglicemie, narcolepsie, sindromul picioarelor neliniștite, apnee în somn sau fibromialgie.
Care sunt simptomele?
Simptomele hipersomniei sunt simplu de identificat: principalul semn este o oboseală profundă, care nu dispare nici după ce dormi foarte mult timp, și dificultăți la trezire.
Aceasta poate duce la o somnolență pe care suferindul o simte în orice situație din viața de zi cu zi, ceea ce poate avea consecințe grave (de exemplu, accidente de muncă sau de circulație).
Cum se tratează hipersomnia?
Tratamentul hipersomniei se concentrează pe abordarea cauzei principale, astfel încât strategia poate varia foarte mult în funcție de natura originii somnolenței excesive. De exemplu, tratamentul depresiei implică adesea utilizarea medicamentelor antidepresive împreună cu psihoterapia.
Există multe medicamente care pot ameliora eficient simptomul, deși acestea au adesea efecte secundare semnificative care trebuie luate în considerare.
Exemplele includ diverse medicamente stimulante, cum ar fi amfetaminele, levotiroxina (hormon tiroidian sintetic), levodopa (precursorul dopaminei), bromocriptina (medicament pentru Parkinson) și diverse tipuri de medicamente antidepresive, cum ar fi inhibitorii monoaminoxidazei (IMAO) sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).