Constipația este o problemă comună care afectează aproximativ 16% din populația lumii. Studii recente au dezvăluit o legătură între constipație și declinul cognitiv. Aceste cercetări au arătat că o frecvență mai mică de o mișcare intestinală la fiecare trei zile este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv, precum și cu modificări specifice ale microbiomului intestinal.
Deși aceste rezultate sunt promițătoare, sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege cum pot fi folosite pentru a dezvolta tratamente și strategii de prevenire a declinului cognitiv.
Constipația și declinul cognitiv: studii revelatoare
Studii recente au examinat legătura dintre constipație și declinul cognitiv. Aceste studii au constatat că persoanele care au mai puțin de o mișcare intestinală la fiecare trei zile au un risc cu 73% mai mare de declin cognitiv subiectiv. Aceste rezultate au fost prezentate la Conferința internațională a Asociației Alzheimer din Amsterdam, Olanda.
Un studiu a analizat datele de la 112.753 de bărbați și femei, analizând frecvența mișcărilor intestinale între 2012 și 2013, precum și funcția lor cognitivă între 2014 și 2017. Rezultatele au arătat că persoanele cu mai puțin de o mișcare intestinală la fiecare trei zile aveau o cogniție semnificativ mai proastă, echivalentul a 3 ani în plus de îmbătrânire în comparație cu cele cu o mișcare intestinală pe zi. De asemenea, aceste persoane aveau un risc cu 73% mai mare de declin cognitiv subiectiv. În plus, acestea aveau mai puțini microbi care produceau butirat, un marker al bacteriilor sănătoase care ajută la digerarea fibrelor alimentare.
Un alt studiu a examinat mostre de scaun de la 1.014 participanți și le-a comparat cu scorurile obținute la testele cognitive. Rezultatele au arătat că persoanele cu cele mai slabe performanțe cognitive aveau niveluri mai scăzute de Clostridium și Ruminococcus, precum și niveluri mai ridicate de Alistipes și Pseudobutyrivibrio decât ceilalți participanți.
Aceste studii au descoperit o legătură între constipație și declinul cognitiv și sugerează că această legătură poate fi explicată prin modificări ale microbiomului intestinal. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că aceste studii nu demonstrează o relație cauză-efect și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele de bază.
Microbiomul intestinal și declinul cognitiv
Alte cercetări au evidențiat importanța microbiomului intestinal în declinul cognitiv. Tipuri specifice de bacterii intestinale au fost asociate cu un risc crescut de demență și declin cognitiv. De exemplu, studiile au arătat că nivelurile ridicate de amiloid și tau, două proteine legate de boala Alzheimer, au fost asociate cu niveluri mai scăzute de anumite bacterii intestinale, cum ar fi Butyricicoccus și Ruminocococcus, precum și cu niveluri mai ridicate de Cytophaga și Alistipes.
Cercetătorii au sugerat că reducerea anumitor bacterii intestinale ar putea crește permeabilitatea intestinală, favorizând astfel transportul anumitor metaboliți către creier. Acest lucru ar putea duce la o acumulare crescută de proteine amiloid-beta și tau în creier. Cercetările viitoare ar putea explora dacă introducerea, creșterea sau reducerea anumitor bacterii intestinale ar putea modifica în mod pozitiv nivelurile de amiloid și tau, deschizând calea unor potențiale noi abordări terapeutice pentru boala Alzheimer.
În plus, alte cercetări au arătat că anumite niveluri specifice de bacterii intestinale sunt asociate cu cogniția. Persoanele cu niveluri mai scăzute de Clostridium și Ruminococcus și niveluri mai ridicate de Alistipes și Pseudobutyrivibrio au prezentat cele mai slabe performanțe cognitive. Deși mecanismele exacte ale acestor asocieri rămân de determinat, este posibil ca manipularea acestor bacterii prin intermediul dietei și al prebioticelor să ajute la păstrarea sănătății creierului și a funcției cognitive.
Factori de risc pentru constipație
În plus față de legătura dintre constipație și declinul cognitiv, este important să înțelegem factorii de risc asociați cu constipația. O serie de factori pot contribui la constipație, inclusiv nivelurile scăzute de activitate fizică, sexul, locul de reședință și anumite afecțiuni medicale, cum ar fi depresia, hemoroizii și anumite afecțiuni cardiovasculare, gastrointestinale și musculo-scheletice.
Constipația cronică apare atunci când frecvența mișcărilor intestinale este mai mică de o dată la trei zile. Pe lângă declinul cognitiv, constipația cronică a fost asociată și cu alte probleme de sănătate, cum ar fi anxietatea și depresia.
Recomandări pentru prevenirea declinului cognitiv
Deși mecanismele exacte ale legăturii dintre constipație și declinul cognitiv nu au fost încă determinate, este important să se adopte obiceiuri bune pentru a preveni declinul cognitiv și pentru a menține sănătatea generală a creierului.
O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și fibre, poate contribui la prevenirea constipației și la promovarea sănătății intestinale. De asemenea, este indicat să beți suficientă apă și să vă mențineți activi din punct de vedere fizic. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la stimularea tranzitului intestinal și la prevenirea constipației.
În plus, anumite probiotice și prebiotice pot promova sănătatea intestinală prin stimularea creșterii bacteriilor benefice. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că rezultatele studiilor privind eficacitatea probioticelor și prebioticelor în prevenirea declinului cognitiv sunt încă limitate și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine rolul lor potențial.
Constipația este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv, iar studii recente au arătat că persoanele cu mai puțin de o mișcare intestinală la fiecare trei zile au un risc crescut cu 73% de declin cognitiv subiectiv. Aceste constatări sugerează că constipația poate afecta sănătatea creierului și funcția cognitivă, probabil prin modificări ale microbiomului intestinal.
Este important să luați măsuri pentru a preveni constipația și pentru a menține o bună sănătate intestinală. Consumul unei diete echilibrate, bogate în fibre, consumul de apă suficientă și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea constipației și la promovarea sănătății creierului.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că mecanismele exacte ale legăturii dintre constipație și declinul cognitiv nu au fost încă determinate și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine această relație. De asemenea, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru sfaturi personalizate privind prevenirea declinului cognitiv și gestionarea constipației.