Caii au devenit, în 2026, ancora ei către normalitate. Mihaela Rădulescu a găsit în echitație un refugiu neașteptat după un an care i-a luat aproape totul. În iulie 2025, partenerul său, Felix Baumgartner, a murit, iar câteva luni mai târziu, în decembrie, a urmat pierderea mamei sale.
Două doliuri succesive, la interval de doar câteva luni, au transformat 2025 într-unul dintre cei mai grei ani din viața vedetei. Acum, la un an de la prima tragedie, Rădulescu a ales să vorbească deschis despre cum arată procesul de vindecare.
Nu printr-o declarație formală, ci printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care a dezvăluit un detaliu aparent simplu: merge săptămânal la cai. Dar pentru ea, această activitate depășește cu mult sfera sportului.
Este un ritual de reconstrucție interioară, un spațiu în care durerea se transformă în altceva.
De ce călăria este cea mai bună terapie
„M-am întors la călărie nu doar pentru că a fost mereu în inima mea, ci pentru că este una dintre cele mai bune terapii pe care le cunosc”, a scris ea pe contul său de Instagram. În spatele acestor cuvinte se ascunde o filosofie personală despre suferință și recuperare.
Echitația îi oferă un antrenament fizic riguros, dar și un refugiu emoțional, un loc unde poate găsi liniște chiar și atunci când totul pare copleșitor.
„Cel mai bun antrenament, cea mai bună terapie, uneori o durere în plus, dar întotdeauna cu un zâmbet la final”, a completat ea, sintetizând astfel paradoxul prin care trece oricine încearcă să se vindece: efortul doare, dar aduce și alinare.
Durerea ca mare și speranța care rămâne
În același mesaj, Rădulescu a oferit și o imagine tulburătoare despre felul în care trăiește doliul. A comparat durerea cu marea, o forță imprevizibilă care poate fi calmă sau devastatoare.
„Doliul este ca marea, cu valuri, culori diferite, furtuni, suprafețe agitate sau liniștite, calde sau reci”, a scris ea. Această metaforă sugerează că nu există o cale dreaptă prin suferință, ci doar o succesiune de stări pe care trebuie să le accepți.
Surprinzător, după atâta durere, vedeta spune că a ajuns să fie recunoscătoare pentru ceea ce a învățat din această experiență.
Iar pentru cei care trec acum printr-o perioadă similară, mesajul ei este unul de onestitate dureroasă: „Durerea nu dispare – înveți să trăiești cu ea și fără cei pe care i-ai pierdut.” Nu există leac miraculos, doar o acomodare lentă cu absența.
Totuși, finalul mesajului său a fost unul de o speranță aproape sfidătoare: „Există totuși VIAȚĂ și există totuși IUBIRE.”
