În spatele durerilor abdominale care revin fără o explicație clară, al balonării persistente și al schimbărilor greu de prevăzut ale tranzitului intestinal se află adesea sindromul de intestin iritabil.
Este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive funcționale la nivel global, afectând aproximativ 11 până la 14% din populație, potrivit meta-analizelor care au reunit date din 52 de țări.
O afecțiune complexă, fără o cauză organică identificabilă, dar cu un impact real asupra vieții de zi cu zi. În ultimii ani, medicii observă mai des acest tablou. “Creșterea incidenței sindromului de intestin iritabil este asociată și cu stilul de viață modern.
Alimentația bogată în zaharuri, grăsimi saturate și alimente procesate afectează microbiomul intestinal, iar stresul cronic amplifică simptomele. Pacienții vin tot mai des cu simptome digestive inexplicabile, iar testele nu evidențiază inflamație severă sau leziuni structurale.
Unii se confruntă cu predominanța diareei, alții cu constipație sau cu alternanța acestor două stări. Balonarea persistentă, senzația de abdomen plin, crampele abdominale și modificările de tranzit fac parte din tabloul clinic”, explică dr. Livia Negoiță, medic specialist gastroenterologie.
Sindromul de intestin iritabil are cauze multiple.
Stresul, alimentația dezechilibrată, sensibilitatea crescută a intestinului, inflamația de grad redus și dezechilibrele microbiomului se combină într-un mecanism care afectează atât modul în care intestinul se mișcă, cât și felul în care creierul percepe semnalele din abdomen.
Nu e întâmplător că multe episoade se agravează în perioade tensionate. Legătura creier–intestin este centrală, iar nervul vag, principalul canal de comunicare dintre cele două, participă atât la percepția durerii, cât și la reglarea motilității intestinale.
Microbiomul, universul bacteriilor care trăiesc în intestin, joacă un rol esențial. Studiile arată că persoanele cu intestin iritabil au, adesea, o diversitate bacteriană redusă și o predominanță a speciilor proinflamatorii.
Dezechilibrul se traduce prin digestie ineficientă, producție excesivă de gaze și inflamație de intensitate scăzută. Mai mult, flora intestinală influențează reacțiile emoționale și felul în care corpul răspunde la stres, ceea ce explică legătura frecventă dintre anxietate și simptomele digestive.
A pune diagnosticul înseamnă, înainte de toate, a exclude alte cauze. “Diagnosticul este unul de excludere. Investigațiile sunt necesare pentru a elimina alte cauze precum boala celiacă, intoleranțele alimentare, bolile inflamatorii intestinale sau infecțiile.
Analizele de sânge, testele pentru intoleranțe, ecografia abdominală și endoscopia sunt utilizate în funcție de simptomele pacientului. Odată stabilit diagnosticul, tratamentul este orientat către ameliorarea simptomelor și reglarea funcției intestinale”, precizează dr. Negoiță.
Dieta devine un instrument-cheie, însă una adaptată, gândită și monitorizată de un specialist pentru a evita carențele. Ajustările alimentare pot reduce balonarea, durerea și episoadele de tranzit accelerat sau încetinit.
“Probioticele sunt de asemenea utile pentru mulți pacienți, deoarece ajută la restabilirea echilibrului microbiomului. Cei mai studiați sunt lactobacilii și bifidobacteriile, dar efectele pot varia de la o persoană la alta.
Stresul trebuie gestionat prin tehnici precum mindfulness, respirație, psihoterapie sau activitate fizică, pentru că axa intestin–creier are un rol major în modul în care pacienții percep și procesează simptomele digestive”, adaugă medicul.
Tratamentul potrivit, spune dr. Livia Negoiță, înseamnă combinația între măsuri alimentare, suport emoțional, probiotice și, la nevoie, medicație care țintește durerea sau motilitatea intestinală.
Un plan personalizat face diferența, pentru că fiecare pacient are propriul profil de sensibilitate intestinală, o floră bacteriană unică și factori declanșatori diferiți.
