Consumul de soia, deși adesea asociat cu o alimentație sănătoasă, în special în dietele vegetariene și vegane datorită conținutului său bogat în proteine, izoflavone și fibre, poate influența negativ funcția tiroidiană în anumite situații.
Această influență este remarcată îndeosebi la pacienții care suferă deja de hipotiroidism sau de boli autoimune tiroidiene. Soia conține compuși numiți izoflavone, substanțe cu o structură similară estrogenului, care pot interfera cu metabolismul hormonilor tiroidieni.
Acest efect este amplificat atunci când soia provine din produse procesate, denumite uneori „soia artificială”, cum ar fi băuturile pe bază de soia, proteinele vegetale texturate, suplimentele sau alte produse ultraprocesate ce conțin derivate din acest aliment vegetal.
Pentru pacienții cu o tiroidă deja vulnerabilă, aceste interferențe pot determina o creștere a valorii TSH-ului (hormonul de stimulare tiroidiană), un marker utilizat în diagnosticarea și monitorizarea hipotiroidismului.
Specialiștii în endocrinologie, precum Dr. Roxana Brebu, subliniază importanța evitării consumului excesiv de soia procesată pentru pacienții cu hipotiroidism sau cu boală tiroidiană autoimună, dat fiind potențialul acesteia de a crește valoarea TSH-ului, indicând astfel o funcție tiroidiană compromisă.
În practică, persoanele cu hipotiroidism confirmat sunt sfătuite să discute cu medicul endocrinolog despre cantitatea permisă de soia în dieta lor.
Consumul ocazional al acestui aliment în forma sa naturală, cum ar fi boabele fierte sau tofu-ul preparat tradițional, nu este, de regulă, considerat problematic. În schimb, excesul și consumul produselor procesate pe bază de soia pot accentua dezechilibrul hormonal.
De asemenea, pacienții care urmează un tratament substitutiv cu levotiroxină trebuie să manifeste o atenție deosebită, deoarece soia poate interfera cu absorbția medicamentului.
