Cancerul de sân afectează și bărbații, fiind depistat adesea în stadii avansate

Deși adesea asociat exclusiv cu universul feminin, cancerul de sân este o realitate medicală și pentru bărbați, chiar dacă incidența sa este semnificativ mai mică.

Această percepție eronată și lipsa de informare duc, din păcate, la un diagnostic tardiv, adesea în stadii avansate, transformând conștientizarea simptomelor și a factorilor de risc într-o necesitate vitală.

În România, statisticile indică faptul că aproximativ unul din o mie de bărbați se va confrunta, la un moment dat în viață, cu această afecțiune.

Este, prin urmare, esențial ca bărbații să fie bine informați, să-și efectueze autoexaminări regulate și să caute consult medical la apariția primelor modificări suspecte. În esență, cancerul de sân masculin se manifestă prin multiplicarea anormală a celulelor din țesutul mamar.

Predominant, forma întâlnită este carcinomul ductal invaziv, cu potențial de extindere în alte părți ale corpului.

Chiar dacă structura mamară a bărbaților este mult mai redusă comparativ cu cea feminină, ea conține ducte – canalele prin care se transportă laptele la femei – și glande, unde se pot dezvolta tumori maligne. Anumite elemente pot crește vulnerabilitatea unui bărbat la această boală.

Printre factorii de risc se numără vârsta înaintată, cancerul de sân la bărbați fiind cel mai frecvent diagnosticat între 60 și 70 de ani. Un istoric familial de cancer de sân, în special prezența mutațiilor genetice BRCA1 și BRCA2, constituie, de asemenea, un indicator important.

Terapia hormonală, în special cea care implică niveluri crescute de estrogen, sau expunerea la radiații ionizante, sunt alți factori de luat în considerare.

Afecțiuni precum ginecomastia, adică dezvoltarea excesivă a sânilor la bărbați, alături de un consum constant de alcool și fumat, pot influența echilibrul hormonal.

Nu în ultimul rând, anumite boli cronice, cum ar fi obezitatea și afecțiunile hepatice, pot crea un mediu propice dezvoltării celulelor anormale. Detectarea timpurie joacă un rol crucial, iar recunoașterea semnelor de alarmă este un prim pas salvator.

Printre simptomele care ar trebui să stârnească îngrijorare se numără apariția unor umflături sau noduli la nivelul sânului, orice durere sau sensibilitate neobișnuită în această zonă, precum și modificări ale pielii, manifestate prin roșeață sau o textură similară cu cea a unei coji de portocală.

Schimbările mamelonului, cum ar fi retragerea sa sau prezența unor secreții anormale, o creștere nejustificată în dimensiuni a sânului sau umflarea ganglionilor limfatici de la subraț, sunt toate semne ce necesită o evaluare medicală promptă.

Procesul de diagnosticare începe, de obicei, cu un examen fizic detaliat și o discuție despre istoricul medical al pacientului, incluzând palparea sânilor și a ganglionilor limfatici. Urmează investigații imagistice precum mamografia și ecografia mamară, esențiale pentru detectarea anomaliilor.

Confirmarea prezenței celulelor canceroase se face prin biopsie, o procedură prin care o mică mostră de țesut este analizată microscopic.

Testele genetice pot fi utile pentru identificarea mutațiilor BRCA1 și BRCA2, iar analizele de sânge și investigațiile imagistice suplimentare, precum RMN-ul sau CT-ul, sunt utilizate pentru a evalua starea generală a pacientului și pentru a verifica o posibilă diseminare a bolii.

Opțiunile de tratament sunt adaptate individual, în funcție de stadiul bolii, tipul specific al tumorii și starea generală de sănătate a pacientului. Intervenția chirurgicală, care poate varia de la o mastectomie parțială la una totală, reprezintă adesea prima etapă.

Radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase reziduale după operație. Terapiile hormonale blochează sau reduc acțiunea hormonilor care stimulează creșterea tumorală, în timp ce chimioterapia este folosită în cazurile de cancer avansat sau metastazat.

Noile abordări terapeutice includ terapia țintită și imunoterapia, care acționează specific asupra celulelor canceroase. Pe lângă aceste tratamente, suportul psihologic și îngrijirile paliative sunt esențiale pentru a menține calitatea vieții pacientului pe parcursul întregului parcurs medical.

Prognosticul bolii este puternic influențat de momentul diagnosticării. În stadiile incipiente, rata de supraviețuire la cinci ani este impresionantă, atingând 90-95%.

În schimb, în stadiile avansate sau metastatice, unde boala s-a extins dincolo de zona inițială, rata de supraviețuire la cinci ani scade semnificativ, situându-se în jurul valorii de 25-30%. Prevenția și conștientizarea sunt instrumente puternice în lupta împotriva cancerului de sân la bărbați.

Autoexaminarea lunară, o metodă simplă dar eficientă pentru detectarea timpurie a nodulilor sau a altor modificări la nivelul sânilor, este crucială. Bărbații cu un istoric familial relevant ar trebui să ia în considerare monitorizarea riscurilor genetice prin teste specifice.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți corporale optime, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat, contribuie semnificativ la reducerea riscului.

Consulturile medicale regulate, mai ales pentru bărbații cu factori de risc cunoscuți, sunt indispensabile. Educația și informarea publicului sunt vitale pentru a reduce stigmatul asociat acestei boli și pentru a încuraja bărbații să caute ajutor medical.

La primele semne de suspiciune, consultarea unui specialist este un pas obligatoriu. Cancerul de sân la bărbați este o afecțiune ce poate fi prevenită și tratată cu succes, cu condiția detectării timpurii.

Conștientizarea simptomelor, monitorizarea constantă a sănătății și apelarea la expertiza unui specialist rămân pilonii fundamentali pentru creșterea șanselor de vindecare.