Fiecare an aduce o realitate sumbră pentru peste 60.000 de români, conform datelor Ministerului Sănătății: ei devin victimele unui accident vascular cerebral. Această dramă medicală, cunoscută sub acronimul AVC, are consecințe adesea devastatoare.
Organizația Mondială a Sănătății subliniază gravitatea situației: aproape o treime dintre cei afectați pierd lupta pentru viață, iar alți 30% rămân cu dizabilități permanente.
În fața unor astfel de cifre, înțelegerea semnelor prevestitoare și rapiditatea intervenției devin cruciale, marcând adesea diferența dintre recuperare și un destin tragic.
Un accident vascular cerebral survine în momentul în care fluxul de sânge către o anumită zonă a creierului este brusc întrerupt, fie prin blocarea unei artere, fie prin ruperea unui vas de sânge, provocând o hemoragie.
Fără aportul vital de oxigen și nutrienți, celulele cerebrale încep să moară într-un ritm alert, în doar câteva minute. Fiecare secundă contează în această urgență medicală.
Majoritatea AVC-urilor, aproximativ 80% din cazuri, sunt de tip ischemic, determinate de un cheag de sânge sau de o arteră blocată. Celelalte sunt de natură hemoragică, rezultând din spargerea unui vas sangvin în interiorul creierului.
Printre factorii care contribuie la apariția acestor evenimente se numără ateroscleroza, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, obezitatea, stresul cronic și diverse afecțiuni cardiace.
Deși adesea asociat cu vârsta înaintată, în special cu persoanele de peste 55 de ani, numărul cazurilor de AVC în rândul tinerilor este într-o creștere alarmantă. Vulnerabilitatea la un astfel de eveniment este influențată de anumiți factori de risc.
Un istoric familial de AVC poate indica o predispoziție genetică. Nivelurile crescute de colesterol, cunoscute sub numele de dislipidemie, alături de hipertensiunea arterială și diabet, reprezintă amenințări semnificative.
Un stil de viață sedentar, kilogramele în plus, consumul regulat de alcool, tutun sau droguri, stresul persistent și privarea de somn contribuie, de asemenea, la creșterea riscului. În cazul femeilor, utilizarea contraceptivelor orale, în special la fumătoare, este un factor suplimentar de risc.
Cu toate acestea, specialiștii subliniază un aspect încurajator: peste 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite printr-o abordare proactivă, care include un stil de viață echilibrat și un control medical periodic riguros.
Recunoașterea semnelor timpurii ale unui AVC este o abilitate care poate salva vieți, iar medicii neurologi recomandă o metodă simplă, ușor de reținut: testul FAST. Fiecare literă indică un simptom esențial.
„F” vine de la „Face” (față): observă dacă o jumătate a feței persoanei pare să „cadă”, dacă un colț al gurii este lăsat, sau dacă pleoapa ori obrazul dau impresia de paralizie.
„A” este de la „Arms” (brațe): încearcă să vezi dacă persoana poate ridica ambele brațe sau dacă pierde brusc controlul asupra unuia dintre ele. „S” de la „Speech” (vorbire): ascultă cu atenție dacă apar dificultăți în exprimare, dacă vorbirea devine neclară, greoaie sau incoerentă.
Iar „T” de la „Time” (timp): înțelege că timpul este crucial – dacă observi oricare dintre aceste semne, acționează fără întârziere și apelează imediat numărul de urgență 112.
Pe lângă semnele indicate de testul FAST, există și alte simptome care pot semnala un accident vascular cerebral și care necesită o atenție sporită. O durere de cap intensă, apărută brusc și fără o cauză aparentă, poate fi un indicator.
Amorțelile sau furnicăturile resimțite într-o singură parte a corpului, vederea încețoșată sau chiar pierderea bruscă a vederii la un ochi, senzația de amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării mișcărilor, confuzia, greața și, în cazuri mai grave, pierderea conștienței, sunt toate semne de alarmă.
Este important de reținut că, de multe ori, persoana afectată nu este conștientă de gravitatea situației sau nu își dă seama ce i se întâmplă. Din acest motiv, reacția rapidă și conștientă a celor din jur este absolut vitală.
Rapiditatea intervenției medicale după un AVC este esențială și poate decide viitorul pacientului.
Primele patru ore și jumătate de la debutul simptomelor sunt considerate o fereastră critică, o perioadă în care medicii pot administra tratamente specifice pentru dizolvarea cheagurilor de sânge, un proces cunoscut sub numele de tromboliză.
În anumite situații, poate fi necesară și o intervenție chirurgicală. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital și primește îngrijiri specializate, cu atât cresc semnificativ șansele sale de recuperare completă și de minimizare a sechelelor.
Odată ce un episod de AVC a fost depășit, este la fel de important să se urmeze o serie de recomandări medicale pentru a preveni complicațiile ulterioare sau apariția unui nou eveniment.
Medicii insistă ca pacienții să nu întrerupă niciodată tratamentul medicamentos prescris și să respecte controalele neurologice periodice. Kinetoterapia și diferitele forme de terapie de recuperare joacă un rol fundamental în procesul de reintegrare și recâștigare a autonomiei.
De asemenea, este crucial ca nici cele mai ușoare simptome, chiar dacă dispar după câteva minute, să nu fie ignorate, ci raportate medicului. Prevenția rămâne, fără îndoială, cea mai eficientă armă în lupta împotriva accidentului vascular cerebral.
O abordare proactivă poate depista din timp riscurile, prin consultații neurologice regulate și ecografii Doppler.
Pentru a minimiza riscurile, adoptarea unui stil de viață sănătos este imperativă: menținerea unei diete echilibrate, bogate în legume, fructe, pește și cereale integrale, practicarea mișcării cel puțin 30 de minute zilnic, renunțarea la fumat și la consumul excesiv de alcool, controlul riguros al tensiunii arteriale și al glicemiei, precum și gestionarea eficientă a stresului și asigurarea unui somn suficient și odihnitor.
Un accident vascular cerebral poate lovi pe oricine, oricând, dar cunoașterea informațiilor esențiale și o reacție rapidă pot salva vieți.
Recunoașterea semnelor, apelul imediat la 112 și vizitele regulate la neurolog nu sunt doar sfaturi, ci imperative vitale în prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni grave.
