În lupta cu timpul, primele ore după un accident vascular cerebral pot decide traiectoria întregii recuperări. De la recunoașterea rapidă a simptomelor până la întoarcerea pacientului în ritmul vieții, intervenția medicală dirijată, coerentă și timpurie face diferența. Dr
. Cornel Brotac, medic specialist în Recuperare Medicală și Medicină Regenerativă, descrie un protocol modern care îmbină neurologia, terapia fizică și intervenții adjuvante cu potențial regenerativ, pentru a susține fiecare pas al revenirii.
„Primul element este recunoaşterea rapidă a AVC-ului şi instituirea tratamentului de urgenţă”, subliniază specialistul.
În faza acută, încă din spital, pacientul trece printr-o evaluare neurologică completă: funcția motorie, sensibilitatea, echilibrul, vorbirea și deglutiția sunt analizate atent, iar planul de intervenție este personalizat.
Ghidurile internaționale insistă pe evaluare integrată și pe începerea precoce a recuperării. Practic, din prima fereastră de stabilizare se construiește direcția întregului parcurs. Cele mai mari salturi funcționale se produc în primele 1–3 luni, în faza precoce și subacută.
Aici, terapia fizică devine nucleul intervenției: kinetoterapie susținută, ideal zilnic sau aproape zilnic, pentru mobilizarea trunchiului și membrelor, reeducarea mersului și reglarea echilibrului.
„După ghiduri, terapiile relevante ar trebui să dureze minimum 45 minute/zi, 5 zile pe săptămână, pentru pacienţii cu capacitate de participare”, explică dr. Brotac.
În paralel, ergo-terapia ajută la recâștigarea gesturilor esențiale ale vieții de zi cu zi – spălatul, îmbrăcatul, alimentația – cu adaptări și strategii compensatorii gândite pentru fiecare persoană.
Când apar tulburări de vorbire, înghițire sau comunicare, logopedia intră rapid în scenă: evaluarea se face în primele 72 de ore, iar intervenția este specifică nevoilor pacientului.
La fel de important este și planul cognitiv-emoțional: evaluarea memoriei, atenției și funcțiilor executive, dar și sprijinul pentru adaptarea psihologică.
Ghidurile recomandă ca screeningul cognitiv și emoțional să înceapă încă din spital, pentru a preveni probleme subtile care pot încetini recuperarea. „În cazul pacienților mei, integrez în acest protocol de recuperare al unui pacient cu accident vascular cerebral, protocol de medicină integrativă.
Suport celular, oxigen hiperbaric, terapii complementare, toate acestea sunt proceduri care trebuie a fi gândite ca adjuvant la terapia neurologică şi de recuperare, nu ca înlocuitor”, punctează dr. Cornel Brotac. În acest cadru, intervențiile adjuvante nu substituie esențialul, ci îl întăresc.
După trei luni, ritmul progresului poate scădea, dar nu se oprește. Recuperarea continuă – uneori ani la rând. Programul se ajustează și se menține: fizioterapie, exerciții de rezistență, antrenament cardiorespirator, lucrul pe forța musculară, coordonare și mers.
Ghidurile precizează că antrenamentul cardiorespirator trebuie propus indiferent de vârstă sau severitatea deficitului, după stabilizarea pacientului.
„Foarte important de reținut este faptul că «recuperarea sănătoasă» presupune nu doar revenirea la funcţie motorie, ci şi reechilibrarea integrativă a pacientului – fizic, cognitiv, emoţional şi social”, spune specialistul. În fundal, rulează permanent și capitolul prevenției.
Un protocol eficient post-AVC include măsuri clare pentru reducerea riscului de recidivă: controlul tensiunii arteriale, al lipidelor și al glicemiei, alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat.
Iar pe termen lung, ghidurile atrag atenția că monitorizarea oboselii și a stării psihice este vitală. Pentru că recuperarea nu înseamnă doar a te ridica și a merge din nou. Înseamnă a recâștiga un echilibru, pas cu pas, în toate dimensiunile vieții.
