Sună seducător: să dormi mai puțin de luni până vineri și să „plătești datoria” în două dimineți lungi de weekend. Doar că somnul nu e un cont bancar în care depui la final de săptămână ce ai cheltuit în timpul ei.
Cercetările recente o spun limpede: orele pierdute nu se recuperează pe deplin, iar corpul ține scorul. Un studiu publicat în Current Biology a urmărit ce se întâmplă când oamenii dorm, seară de seară, cu cinci ore mai puțin în timpul săptămânii, apoi încearcă să compenseze în weekend.
Rezultatul a fost surprinzător prin consecvența lui: cei care „au recuperat” au avut aceleași efecte negative ca participanții care au continuat să fie privați de somn.
Pofta de mâncare a crescut mai ales după cină, consumul de energie a scăzut, greutatea a urcat, iar metabolismul insulinei s-a modificat. Cu alte cuvinte, organismul își amintește lipsa de odihnă chiar dacă tu crezi că ai recuperat. Impactul se vede nu doar pe cântar sau în nivelul de energie.
Specialiștii atrag atenția că somnul insuficient, chiar și câteva zile la rând, se leagă de un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și mortalitate prematură.
Iar obiceiul de a schimba brusc orele de culcare și trezire în weekend creează un „jet lag de acasă”: ceasul intern se dă peste cap, ritmurile biologice se tulbură, iar efectele negative se adâncesc.
Soluția nu e să dormim mai mult doar sâmbăta și duminica, ci să dormim mai bine și mai constant în fiecare zi. Stabilitatea orelor de culcare, un program coerent de somn și câteva ajustări simple ale rutinei pot ține oboseala cronică la distanță.
Și somnul de prânz își are locul lui: pauze scurte, de 15–20 de minute, pot îmbunătăți performanța și concentrarea fără să saboteze somnul de noapte. Mesajul cercetătorilor rămâne direct: somnul nu se recuperează, se protejează.
Iar a-l trata ca pe o prioritate zilnică, nu ca pe un lux de weekend, este o formă eficientă de prevenție pentru sănătatea pe termen lung.
