Opt ore pe zi într-un birou climatizat. Pentru milioane de oameni, realitatea asta pare inofensivă – ba chiar salvatoare în zilele toride.
Dar confortul termic ascunde un pericol invizibil: aerul pe care îl respiră, recirculat ore în șir prin sisteme de ventilație neîntreținute, poate fi mai nociv decât cel de afară.
Specialiștii atrag atenția că nu aparatul de aer condiționat este problema, ci ceea ce se acumulează în interiorul conductelor și filtrelor.
Praful, mucegaiul, bacteriile, sporii fungici – toate acestea, odată cu umezeala și depunerile biologice, devin o amenințare reală atunci când aerul este recirculat pentru a reduce consumul de energie. Iar riscurile nu se opresc aici.
În aerul interior pot pluti particule fine, acarieni, alergeni, dar și compuși chimici eliberați de produsele de curățenie sau odorizante.
Sindromul clădirii bolnave lovește pe nesimțite
Medicii au numit acest fenomen „sindromul clădirii bolnave” – o situație în care oamenii dezvoltă simptome doar în spațiul respectiv, simptome care dispar imediat ce părăsesc clădirea.
Primele semne sunt ușor de confundat cu o răceală sau cu oboseala: tuse uscată persistentă, iritații ale gâtului, ochi roșii, strănut repetat, dificultăți de respirație, dureri de cap.
Episoadele frecvente asemănătoare unei răceli, agravarea astmului – toate pot fi puse pe seama unui aer viciat, fără ca angajatul să bănuiască sursa reală. Unul dintre cei mai periculoși factori sunt particulele foarte fine, cunoscute sub denumirea de PM2.5.
Dimensiunile lor minuscule le permit să pătrundă adânc în plămâni, declanșând inflamații care, în timp, cresc riscul de boli respiratorii. Cei mai vulnerabili sunt cei care suferă deja de alergii, astm sau alte afecțiuni pulmonare.
Câteva obiceiuri simple previn riscurile
Cauzele sunt rareori unice. Covoarele și mochetele prost curățate rețin praful și impuritățile aduse de încălțăminte. Pereții umezi favorizează mucegaiul, iar odorizantele, insecticidele sau produsele de curățenie cu miros puternic pot irita căcile respiratorii.
Fără o ventilație eficientă, concentrația acestor poluanți crește vertiginos. Prevenția, însă, nu necesită neapărat investiții uriașe.
Soluțiile țin mai degrabă de întreținerea regulată: filtrele instalațiilor de climatizare trebuie curățate și înlocuite periodic, conductele de ventilație dezinfectate, temperatura menținută între 23 și 25 de grade Celsius, iar umiditatea între 40% și 60%.
Zonele cu infiltrații sau mucegai trebuie eliminate rapid, iar odorizantele și substanțele chimice puternice, reduse la minimum. Îmbunătățirea circulației aerului proaspăt și evaluarea periodică a calității aerului din interior sunt măsuri simple, dar eficiente.
Angajații cu infecții respiratorii ar trebui, pe cât posibil, să lucreze de acasă, pentru a limita răspândirea agenților patogeni în spațiile comune.
Dacă tusea, senzația de lipsă de aer, durerile de cap sau iritațiile apar în mod repetat doar la birou și dispar după plecarea acasă, un consult medical este necesar.
Investigații precum spirometria pot detecta din timp modificări ale funcției pulmonare și pot preveni agravarea unor afecțiuni deja existente.
