Laptele de ovăz, o băutură vegetală populară în ultimii ani, prezintă multiple aspecte problematice din punct de vedere nutrițional, conform specialiștilor în nutriție.
Nutriționista Sally O’Neil din Sydney atrage atenția asupra conținutului ridicat de carbohidrați al acestei băuturi, o ceașcă de lapte de ovăz conținând echivalentul a patru felii de pâine albă în termeni de carbohidrați.
Procesul de fabricație al laptelui de ovăz implică utilizarea enzimelor industriale pentru transformarea ovăzului în pastă cremoasă, rezultând un produs mult mai procesat decât ar părea la prima vedere.
Producătorii adaugă frecvent uleiuri vegetale pentru obținerea texturii cremoase, acestea fiind predispuse la râncezire și putând contribui la inflamația din organism.
Fortificarea artificială a laptelui de ovăz reprezintă o altă problemă semnificativă, aceasta fiind necesară pentru compensarea pierderilor nutriționale din timpul procesării.
Majoritatea produselor comerciale conțin cantități importante de zahăr adăugat, unele mărci ajungând până la 16 grame pe porție, ceea ce poate avea efecte negative asupra nivelului glicemic și poate contribui la dezvoltarea unor afecțiuni precum obezitatea și bolile cardiovasculare.
Îngroșătorii și stabilizatorii prezenți în compoziția laptelui de ovăz pot cauza disconfort digestiv și balonare la persoanele cu sensibilități gastrice.
Ca alternative mai sănătoase, specialiștii recomandă laptele de migdale neîndulcit, care are un conținut redus de carbohidrați și nu conține aditivi, sau laptele integral organic pentru persoanele care tolerează lactatele.
Alte alternative vegetale precum laptele de cocos și cel de orez prezintă propriile dezavantaje.
Laptele de cocos conține cantități ridicate de grăsimi saturate care pot afecta nivelul colesterolului, în timp ce laptele de orez poate influența negativ glicemia și conține urme de arsenic, nefiind recomandat copiilor sub 5 ani.
