Rafturile magazinelor sunt pline de produse care strigă „proteină”. Batoane lucioase, shake-uri la minut, iaurturi cremoase, gustări „sărate, dar sănătoase”.
Doar că, în spatele etichetei atrăgătoare, un nou studiu arată o realitate mai puțin prietenoasă: cele mai multe sunt alimente ultra-procesate, bogate în zahăr, sare sau grăsimi, iar uneori pot încurca, nu ajuta, eforturile de slăbit.
Cercetarea, realizată de platforma medicală online ZAVA, a analizat 55 de produse proteice populare din Marea Britanie, împărțite în cinci categorii: băuturi proteice, batoane, pâine cu adaos de proteine, iaurturi și gustări sărate bogate în proteine (precum snack-urile din carne).
Fiecare produs a fost evaluat din punct de vedere nutrițional și prin prisma scorului NOVA, sistemul care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Rezultatul sare în ochi: 94% dintre produse au fost încadrate drept ultra-procesate (NOVA 4).
Unul din patru produse etichetate „proteină” a fost considerat nesănătos, din cauza conținutului ridicat de zahăr, sare sau grăsimi. În medie, băuturile proteice conțineau 19,3 grame de zahăr per porție – aproape cât o doză de Coca-Cola.
Batoanele proteice își luau peste 40% din calorii din grăsimi, iar unele aveau mai mult zahăr decât proteină. Chiar și o parte din snack-urile din carne depășeau, la sodiu, un burger de fast-food. Ce înseamnă, de fapt, „ultra-procesat”?
Sunt alimente fabricate industrial, cu aditivi, conservanți, îndulcitori, uleiuri rafinate și arome artificiale. Pot arăta „curat” pe ambalaj, însă compoziția spune altceva. „Aproape toate produsele proteice din supermarketuri sunt ultra-procesate.
Ele ating un obiectiv de proteină, dar compromit discret calitatea nutrițională prin adaosuri mari de zahăr, sare sau grăsimi”, explică dr. Crystal Wyllie, expert la ZAVA.
De ce contează acest lucru mai ales pentru cei care iau medicație pentru slăbit, precum agoniștii GLP-1 (de tipul Wegovy sau Mounjaro)? Pentru că apetitul este deja redus, iar fiecare înghițitură trebuie să livreze nutrienți reali și sațietate durabilă. Caloriile nu mai pot fi „goale”.
Iar produsele ultra-procesate se digeră mai rapid, satură puțin și pot alimenta pofta de dulce sau grăsimi.
Un studiu publicat în Nature Medicine indică faptul că persoanele care urmează o dietă minim procesată pierd de două ori mai multă grăsime corporală decât cei care mănâncă preponderent alimente ultra-procesate, chiar dacă ambele diete respectă recomandări nutriționale similare.
Efectele acestor produse asupra organismului nu se văd doar pe cântar.
Consumul regulat de alimente ultra-procesate reduce senzația de sațietate, crește pofta de dulce și de alimente grase, este asociat cu reflux gastric, oboseală și disconfort digestiv și poate duce, pe termen scurt, la un aport caloric mai mare, chiar și în absența unei foame reale.
Ieșirea din capcană nu înseamnă evitarea proteinei, ci alegerea ei în forme cu sens pentru corp. Dr
. Wyllie vorbește despre „proteină inteligentă”: surse integrale precum ouăle, iaurtul grecesc simplu, puiul, peștele sau leguminoasele oferă sațietate autentică și sprijină reglarea naturală a foamei, fără o listă lungă de aditivi. Asta se traduce, în practică, prin câteva gesturi ușor de aplicat.
Citim eticheta și evităm produsele cu liste stufoase de ingrediente artificiale. Alegem variante neîndulcite de iaurt grecesc sau skyr. Dacă vrem o gustare „de buzunar”, o putem prepara acasă, din ingrediente simple – nuci, semințe, ovăz, o pudră proteică curată.
Ne orientăm spre proteine „adevărate”: carne slabă, ouă, pește, tofu, linte, fasole. Iar gustările proteice foarte procesate rămân excepții, nu fundația alimentației. Eticheta „bogat în proteine” nu este, așadar, o garanție a sănătății.
Multe produse din această categorie pot sabota eforturile de slăbit sau echilibrul digestiv.
Iar pentru cei care urmează un tratament pentru scăderea în greutate sau, pur și simplu, vor să mănânce mai bine, cheia rămâne aceeași: alege proteine cât mai aproape de forma lor naturală, fără ambalaje sofisticate și fără aditivi ascunși.
