Hipotiroidismul, o afecțiune greu de identificat, cu consecințe grave dacă nu este tratată

Sistemul endocrin este unul dintre cele mai complexe sisteme din corpul nostru și joacă un rol important în reglarea majorității proceselor vieții.

Ce este hipotiroidismul și care sunt cauzele sale?

O parte esențială a sistemului endocrin, glanda tiroidă, se află în centrul unei afecțiuni deosebit de răspândite: hipotiroidismul.

Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda nu secretă suficienți hormoni care sunt esențiali pentru buna funcționare a organismului.

Cauzele pot varia foarte mult și includ reacții autoimune (cum ar fi tiroidita Hashimoto), tratamentul anterior pentru hipertiroidism (o afecțiune în care tiroida produce în exces anumite substanțe), chirurgia tiroidiană, radioterapia, utilizarea anumitor medicamente, anumite boli congenitale, tulburări ale glandei pituitare, sarcina sau deficiența de iod.

Trebuie menționat că există anumite circumstanțe considerate a fi factori de risc pentru dezvoltarea bolii, cum ar fi faptul de a fi femeie, de a avea peste 60 de ani, de a avea antecedente familiale de boli tiroidiene, de a avea boli autoimune, de a fi fost tratată cu medicamente antitiroidiene sau cu iod radioactiv, de a fi primit radioterapie la nivelul gâtului sau al pieptului, de a fi suferit o intervenție chirurgicală la nivelul tiroidei sau de a fi fost însărcinată sau de a fi născut în ultimele șase luni.

Care sunt simptomele?

În primă fază, este obișnuit ca hipotiroidismul să nu provoace niciun simptom sau ca simptomele să se dezvolte foarte lent, astfel încât detectarea este adesea dificilă până când boala este destul de avansată.

De exemplu, creșterea în greutate și oboseala sunt adesea două dintre primele semne, dar adeseori acestea sunt atribuite vârstei și ignorate până când sunt clar evidente.

Altele pot include sensibilitate crescută la frig, constipație, piele uscată, creștere în greutate, umflarea feței, răgușeală, slăbiciune musculară, niveluri crescute de colesterol în sânge, dureri musculare, sensibilitate și rigiditate, perioade menstruale neregulate sau mai grele decât în mod normal, subțierea părului, ritm cardiac lent, depresie, memorie slabă și umflături la nivelul gâtului (gușă).

La sugari, se poate dezvolta un tablou destul de specific, care include icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), limba mărită, dificultăți de respirație, răgușeală și hernie ombilicală.

La copiii puțin mai mari, hipotiroidismul poate deveni evident prin unele întârzieri în creșterea fizică (rezultând o înălțime prea mică pentru vârsta lor), apariția întârziată a dinților permanenți, intrarea târzie în pubertate și încetinirea dezvoltării mentale.

Când nu este tratat, hipotiroidismul poate duce la probleme de sănătate precum gușă, probleme cardiace, depresie, neuropatie periferică, mixedem (intoleranță severă la frig, somnolență, letargie profundă și pierderea conștienței), infertilitate și anomalii congenitale la copii, dacă pacienta afectată devine hipotiroidiană în timpul sarcinii.

Cum se tratează hipotiroidismul?

În mod fericit, hipotiroidismul este foarte ușor de tratat, prin utilizarea zilnică pe tot parcursul vieții a hormonului tiroidian levotiroxină, cu doze care sunt monitorizate și ajustate în mod regulat.

Această ajustare se bazează, de obicei, pe nivelurile de sânge ale hormonului, deși medicul ia în considerare și semnele de exces de levotiroxină și anumiți factori care pot afecta absorbția levotiroxinei (cum ar fi urmarea unei diete bogate în soia sau administrarea de suplimente de calciu sau fier).

Articol util? Dă-l mai departe!