Nu e vorba despre un superaliment exotic, ci despre ceva ce se găsește deja pe raftul fiecărei piețe.
Medicul britanic Amir Khan, cunoscut publicului din aparițiile sale la This Morning și Lorraine pe ITV, a spus-o fără ocol: dacă vrei să trăiești mai mult și mai bine, pune leguminoasele în centrul farfuriei.
Invitat în podcastul No Appointment Necessary, medicul NHS a numit acest grup alimentar „adevăratul secret al longevității” și l-a recomandat drept cel mai important sfat când vine vorba de dietă și viață lungă. Ce intră în această categorie? Fasole, linte, năut și alte boabe din păstăi.
Sunt alimente simple, accesibile, dar încărcate cu proteine vegetale, fibre și micronutrienți esențiali.
Iar datele le susțin reputația: potrivit lui Dr. Khan, studiile arată că persoanele care consumă cele mai multe leguminoase au un risc cu 10–15% mai mic de moarte prematură decât cei care mănâncă cel mai puțin. De ce funcționează atât de bine?
British Heart Foundation notează că leguminoasele se numără printre cele mai bogate surse naturale de fibre. O singură porție poate acoperi aproximativ o treime din necesarul zilnic.
Fibrele sunt aliați discreți, dar puternici: sprijină sănătatea cardiovasculară, reduc riscul de accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și cancer de colon. Iar proteinele din aceste alimente completează echilibrul.
Combinația dintre proteine și fibre încetinește digestia, prelungește senzația de sațietate și ajută la menținerea unei greutăți optime, arată fundația. Legătura dintre consumul regulat de leguminoase și o mortalitate generală mai scăzută a fost observată în numeroase studii.
O confirmă și viața de zi cu zi din așa-numitele „zone albastre”, locuri din lume unde oamenii trăiesc, în medie, mai mult: în Okinawa, Japonia, sau în Sardinia, Italia, fasolea, lintea și năutul sunt prezente la masă, aproape fără excepție, în fiecare zi. Efectele se văd pe mai multe planuri.
Energia se eliberează lent, stabilizând glicemia. Inflamația cronică, o piesă grea în multe boli, este redusă. Intestinul funcționează mai bine datorită fibrelor fermentabile care hrănesc flora intestinală.
Iar inima primește protecție suplimentară, pe măsură ce colesterolul LDL, așa-numitul „rău”, scade.
