„Mai întâi a fost Verbul” – sub acest motto biblic, dr. Gheorghe Cerin își propune o nouă abordare în lupta cu kilogramele. Nu vorbește despre interdicții stricte sau calcule calorice obositoare, ci despre o înțelegere profundă a mecanismelor metabolice ale corpului.
Cu o experiență de aproape două decenii în chirurgia cardiacă, timp în care a tratat mii de pacienți supraponderali, obezi sau diagnosticați cu diabet, medicul a dezvoltat o dietă ancorată în fiziologia umană autentică, departe de tendințele trecătoare. Dr
. Cerin subliniază că nu este suficient să privim doar la numărul de calorii dintr-un aliment pentru a construi o dietă eficientă. Problema esențială nu rezidă în cantitatea de mâncare, ci în modul în care organismul procesează și metabolizează ceea ce ingerăm.
Abordarea pe care o descrie nu poartă un nume comercial, ci este rodul practicii clinice a medicului cardiolog și chirurg cardiovascular (MD, PhD, FESC), activ în Italia.
Această metodă s-a conturat din necesitatea pregătirii preoperatorii a pacienților cardiaci obezi și diabetici, unde obiectivul era clar: o scădere în greutate care să nu provoace denutriție sau senzație de foame.
„Sala operatorie fiind uneori unica șansă de viață, am fost obligați să învățăm cum să hrănim corect pacientul și, în același timp, să-l facem să slăbească”, explică el. Piatra de temelie a acestei diete o reprezintă controlul insulinei, nu cel al caloriilor.
Conform medicului, „hormonul obezității este insulina. Cu cât avem mai puțină insulină în circulație, cu atât controlăm mai bine foamea și greutatea”. Alimentele care determină o creștere rapidă a glicemiei provoacă secreții masive de insulină.
Acest fenomen duce la depozitarea glucozei sub formă de grăsime, urmată de o scădere bruscă a glicemiei și, inevitabil, la reapariția rapidă a senzației de foame. Astfel se conturează un cerc vicios metabolic, unul dificil de gestionat doar prin forța voinței.
Indicele glicemic (IG) devine, în această viziune, criteriul central al dietei. Indicele glicemic măsoară viteza cu care zahărul dintr-un aliment ajunge în sânge, raportată la glucoza pură, căreia i se atribuie un IG de 100. Dr
. Cerin clasifică alimentele în trei categorii: cele cu IG scăzut, sub 35; cele cu IG mediu, între 35 și 50; și cele cu IG ridicat, peste 55. El subliniază că „va trebui să știți indicele glicemic al alimentelor chiar mai bine decât caloriile lor”.
Printre alimentele problematice, cu un indice glicemic ridicat, se numără făina și produsele făinoase, cartofii, orezul, dulciurile, sucurile și berea, aceasta din urmă având chiar un IG de peste 100.
Chiar dacă nu sunt dulci la gust, aceste alimente acționează ca un „zahăr ascuns”, având un efect metabolic similar cu cel al zahărului rafinat. Abordarea propusă de dr. Cerin aduce numeroase beneficii fiziologice.
Ea contribuie la scăderea secreției de insulină, la reducerea senzației de foame și la limitarea formării țesutului adipos. De asemenea, ajută la diminuarea stresului oxidativ, generat de radicalii liberi, și protejează eficient vasele de sânge și endoteliul vascular.
„Bolnavul slăbește și nu suferă de foame!”, este o afirmație pe care medicul o susține, bazându-se pe experiența sa clinică, nu doar pe teorie. În practică, dieta se bazează pe câteva principii generale.
Se recomandă cinci mese pe zi – trei mese principale și două gustări –, toate fiind mici și dese. Esențială este eliminarea făinoaselor, cartofilor, orezului și dulciurilor.
Aportul caloric necesar este asigurat din grăsimi vegetale esențiale, care, spre deosebire de alte macronutrienți, nu necesită insulină pentru a fi metabolizate.
Un meniu zilnic tipic ar putea arăta astfel: la micul dejun, o cafea sau un ceai, ambele fără zahăr, însoțite de un singur fruct, precum un măr, și un pumn de nuci, migdale, alune sau semințe. Este important de evitat biscuiții, cerealele și produsele de patiserie.
Pentru gustările de la ora 11 sau 17, se pot consuma un fresh de grepfrut sau portocale, un iaurt simplu ori un fruct, în cantitate controlată, la care se pot adăuga, opțional, nuci sau semințe.
Prânzul și cina constau într-o salată mare și variată, preparată din legume crude, asezonată cu ulei extravirgin de măsline din abundență. Proteina principală este peștele, considerat prima opțiune, sau carnea albă, fără a se consuma pâine.
Cu moderație, sunt permise un pahar mare de vin seara, ciocolata neagră cu peste 80-85% cacao și una sau două lingurițe de miere pe zi.
Grăsimile vegetale, precum nucile, semințele și uleiul de măsline, sunt preferate pentru că furnizează acizi grași esențiali, componente majore ale creierului, și oferă calorii fără a stimula secreția de insulină, având în același timp zero colesterol. Dr
. Cerin explică: „Plantele nu sintetizează colesterol și de aceea nu sunt aterogene”, avertizând în același timp asupra riscurilor reprezentate de margarină și grăsimile hidrogenate.
Această abordare nu promite rezultate miraculoase pe termen scurt, ci vizează o reeducare profundă a metabolismului, un proces care necesită un angajament minim de două-trei luni.
Cântarul devine un adevărat „dirijor al orchestrei”, iar lipsa senzației de foame este principalul indicator al faptului că dieta funcționează conform așteptărilor.
