După o masă copioasă, multe persoane rămân cu senzația aceea neplăcută de „prea plin”, cu abdomenul tensionat și cu gaze care par să nu-și găsească ieșirea.
Fenomenul are explicații variate: de la ritmul lent al digestiei și felul în care mâncăm, până la intoleranțe alimentare, boala celiacă sau sindromul de colon iritabil. În numeroase cazuri, balonarea este pur și simplu rezultatul acumulării de gaze în tractul digestiv, pe parcursul zilei.
Iar pentru multe femei, disconfortul se accentuează în preajma menstruației și în primele zile ale ciclului. Un dietetician specializat în sănătatea digestivă propune însă un gest simplu, cât o pauză scurtă: cinci minute de mișcare ușoară după masă.
Olivia Molyneux, dietetician gastroenterolog care practică la Londra, își încurajează pacienții să își acorde acest răgaz, explicând într-un videoclip că o plimbare lentă sau o activitate blândă poate stimula tranzitul și poate reduce acumularea de gaze.
„Încercați timp de doar cinci minute după ce mâncați pentru a reduce balonarea apărută după masă. O plimbare ușoară sau o activitate blândă ajută digestia și reduce acumularea de gaze”, spune ea.
Sfatul a fost bine primit online: un utilizator a povestit că o scurtă plimbare după masă i-a ameliorat vizibil simptomele de colon iritabil, confirmând că mișcarea blândă poate susține digestia.
Balonarea se recunoaște ușor în oglindă și în felul în care te simți în propriul corp: abdomenul pare mai mare decât de obicei, apare un disconfort apăsător sau chiar durere, intestinul „vorbește” prin zgomote deranjante, iar eliminarea frecventă a gazelor devine un reflex inevitabil.
În multe situații, măsurile simple fac diferența. Limitarea băuturilor carbogazoase, a alcoolului și a cafelei poate reduce iritarea și acumularea de gaze.
La fel, prudența în fața alimentelor cunoscute pentru efectul lor fermentativ – precum varza, fasolea sau lintea – poate diminua episoadele de balonare. Există însă momente când semnele cer un consult medical.
Dacă balonarea este severă, apare des sau persistă, merită discutată cu medicul de familie, pentru a exclude cauze mai serioase. Iar dacă se asociază cu constipație, dureri abdominale, febră, umflături neobișnuite sau senzație de arsură în piept, evaluarea de specialitate ar trebui grăbită.
În situații extreme – durere puternică apărută brusc, dificultăți majore de respirație sau vărsături cu sânge – prezentarea imediată la urgență este esențială.
În restul timpului, tocmai soluțiile care par banale se dovedesc adesea cele mai eficiente: câteva minute de mișcare după masă pot pune digestia în mișcare și pot transforma o problemă sâcâitoare într-una mai ușor de gestionat.
