Un studiu care a analizat datele a peste 100.000 de persoane aruncă o lumină neașteptată asupra unui țesut pe care medicii îl considerau multă vreme lipsit de importanță la adulți.
Persoanele cu depozite active de grăsime brună par să dezvolte mai rar diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, depresie și anxietate.
Rezultatele au fost publicate în revista științifică Nature și deschid o direcție de cercetare care leagă metabolismul de sănătatea creierului. Pentru a înțelege miza, trebuie făcută o distincție pe care mulți o ignoră.
Organismul uman găzduiește mai multe feluri de țesut adipos, iar două dintre ele domină discuția. Grăsimea albă stochează energia sub formă de lipide. Grăsimea brună face opusul: arde energia pentru a produce căldură, un proces numit termogeneză.
Acest țesut este bogat în mitocondrii și conține o proteină specializată, UCP1, care transformă energia în căldură. Pentru a funcționa, grăsimea brună consumă glucoză și acizi grași din sânge.
La adulți, depozitele de grăsime brună se află în special în zona gâtului, deasupra claviculelor și în regiunea toracică. Multă vreme, specialiștii au crezut că acest țesut dispare aproape complet după copilărie.
Abia din 2009, cercetările au arătat că grăsimea brună rămâne prezentă și activă la o parte dintre adulți.
Asocierile care leagă metabolismul de sănătatea mintală
Interesul pentru acest țesut s-a concentrat până acum asupra rolului său în reglarea temperaturii corporale, în controlul glicemiei și în metabolismul energetic. Noua analiză sugerează însă că efectele ar putea merge mai departe.
Cercetătorii au observat o prevalență mai redusă a depresiei și anxietății în rândul persoanelor cu grăsime brună activă, o asociere care a atras atenția specialiștilor. Mecanismul rămâne necunoscut.
Una dintre ipoteze este că acești oameni au, în general, un profil metabolic mai favorabil, ceea ce ar putea reduce indirect riscul unor tulburări psihice.
Capacitatea țesutului de a consuma glucoză și acizi grași reprezintă un alt posibil canal prin care grăsimea brună ar putea influența sănătatea metabolică.
De ce rezultatele nu susțin încă un tratament
Există însă o limitare importantă. Cercetarea este retrospectivă și observațională, iar rezultatele nu demonstrează că grăsimea brună previne direct diabetul, depresia sau bolile cardiovasculare. Alți factori biologici sau de stil de viață ar putea explica asocierile observate.
Rămâne de stabilit, prin studii suplimentare, dacă stimularea acestui țesut poate aduce beneficii clinice reale. Activitatea grăsimii brune poate crește la temperaturi scăzute, pentru că organismul folosește acest țesut ca să producă căldură.
Activitatea fizică și anumite mecanisme hormonale sunt, de asemenea, investigate pentru efectul lor asupra metabolismului țesutului adipos brun.
Însă expunerea la frig nu este un tratament demonstrat pentru depresie, anxietate sau diabet, iar metodele de stimulare a grăsimii brune nu sunt încă recomandate ca intervenții medicale de rutină.
