Un strănut a fost suficient pentru a-i fractura o coastă unei femei de 35 de ani. Incidentul, petrecut în provincia Zhejiang din China, a ajuns rapid în atenția presei și a medicilor, pentru că ridică o întrebare incomodă: cât de fragile pot fi oasele unui adult tânăr, aparent sănătos?
Medicul Song Baishan, director adjunct al Spitalului Zhejiang și șef al secției de ortopedie, a fost cel care a prezentat cazul.
Specialiștii atrag atenția că fracturile provocate de gesturi banale nu ar trebui trecute cu vederea, nici măcar atunci când vârsta pacientului nu sugerează nicio problemă.
În spatele unui astfel de episod se poate ascunde o afecțiune care macină oasele în tăcere, fără dureri și fără semnale vizibile. Este vorba despre osteoporoză, boala în care densitatea și rezistența oaselor scad treptat, iar riscul de fractură crește.
Deși este asociată aproape automat cu bătrânețea, ea poate apărea și la persoane tinere, mai ales când există factori de risc. În fazele incipiente, boala nu se manifestă aproape deloc.
Mulți oameni află că au oase slăbite abia după o lovitură minoră sau un efort care în mod normal nu ar trebui să lase urme. În cazurile grave, scheletul devine atât de fragil încât o tuse, o aplecare sau ridicarea unui obiect pot provoca o fractură.
De aceea, o leziune care pare disproporționată față de gestul care a cauzat-o este un semnal de alarmă care cere investigații.
Cafeaua și lipsa soarelui slăbesc oasele
În cazul femeii din Zhejiang, medicul a identificat doi factori care ar fi putut slăbi oasele. Pacienta bea zilnic mai mult de două cești de cafea și își petrecea aproape tot timpul în interior, fără expunere la lumina soarelui.
Potrivit relatărilor din presa chineză, acest stil de viață ar fi putut duce la un deficit de vitamina D, esențială pentru ca organismul să absoarbă calciul. Cafeina în cantități mari poate perturba echilibrul calciului, accelerând eliminarea lui prin urină.
Totuși, consumul moderat de cafea nu înseamnă automat osteoporoză. Riscul depinde de aportul de calciu, de alimentație și de particularitățile fiecărei persoane.
Iar vitamina D, pe care pielea o produce la contactul cu radiațiile ultraviolete B, poate lipsi la cei care stau puțin afară, deși nivelul ei este influențat și de dietă, de anotimp, de vârstă și de alți factori.
Un al doilea caz relatat de presa chineză arată cât de imprevizibil poate fi acest risc. O femeie din provincia Jiangsu a ajuns la spital cu fracturi la cinci coaste și la încă un os, după ce soțul ei a îmbrățișat-o.
Bărbatul a povestit că soția i-a spus că îi era frig, așa că a vrut să o strângă în brațe. În timpul gestului a auzit un pocnet, iar femeia s-a prăbușit la podea de durere și nu s-a mai putut ridica. Abia a doua zi a mers la spital, unde o tomografie computerizată a confirmat fracturile.
Potrivit relatării, femeia își dorea să slăbească, sărea peste cină, cântărea puțin peste 45 de kilograme și bea cel puțin o cafea pe zi. Nici ea nu petrecea mult timp în aer liber. Soțul a declarat că a îmbrățișat-o cu o forță obișnuită și că nu se aștepta la leziuni atât de grave.
Diagnosticul medicilor a fost clar: osteoporoza era principalul motiv pentru care oasele ei cedaseră atât de ușor.
Ce semnale cer o evaluare a oaselor
Dr. Yan Yanxiang, șef adjunct al Departamentului de Ortopedie de la Spitalul de Cardiologie Wuhan Asia, a explicat că fracturile costale nu necesită de obicei intervenție chirurgicală.
Tratamentul se stabilește în funcție de gravitatea leziunilor și de eventualele complicații, iar medicii pot recomanda calmante, monitorizare și măsuri de recuperare adaptate fiecărui pacient. Specialistul a subliniat și cât de important este stilul de viață pentru sănătatea scheletului.
O alimentație dezechilibrată, prea puțin calciu și vitamina D, lipsa mișcării și utilizarea îndelungată a anumitor medicamente, printre care corticosteroizii, pot crește riscul de fragilitate osoasă. Fumatul și alcoolul în exces afectează și ele oasele.
Problema este că osteoporoza poate evolua ani la rând fără simptome vizibile, până în momentul unei fracturi.
Există însă semnale care justifică o evaluare medicală: fracturile apărute după lovituri sau eforturi minore, durerile persistente de spate, scăderea în înălțime, o postură din ce în ce mai aplecată sau prezența unor factori de risc precum greutatea corporală foarte mică, anumite afecțiuni ori tratamente îndelungate cu corticosteroizi.
Niciunul dintre aceste semne nu înseamnă automat osteoporoză, dar fiecare poate indica nevoia unor investigații. Examinarea DXA, cunoscută și ca osteodensitometrie, măsoară densitatea minerală osoasă și poate depista osteopenia și osteoporoza.
Este o investigație neinvazivă, cu o doză redusă de radiații, iar necesitatea ei depinde de vârstă, de istoricul medical, de fracturile anterioare și de ceilalți factori de risc.
Cei care au suferit fracturi după traumatisme minore sau urmează tratamente îndelungate cu corticosteroizi ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea sănătății oaselor.
Rezultatul trebuie citit în contextul celorlalte informații medicale, iar decizia privind investigațiile sau tratamentele suplimentare îi aparține medicului. Prevenția începe cu alimentația: o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calciu și vitamina D, susține sănătatea oaselor.
La fel de importantă este activitatea fizică regulată. Exercițiile în care corpul își susține propria greutate, cum ar fi mersul pe jos, și exercițiile de forță adaptate condiției fizice ajută la menținerea rezistenței osoase.
Medicii recomandă și evitarea dietelor restrictive prelungite, menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat. Cei care bănuiesc un deficit de vitamina D sau de calciu ar trebui să vorbească întâi cu medicul înainte de a lua suplimente.
O fractură produsă de un gest obișnuit nu înseamnă automat că persoana are osteoporoză. Dar atunci când oasele cedează după un traumatism minor, cauza trebuie căutată, indiferent de vârstă.
