Metoda de preparare a pastelor, în special fierberea acestora până la atingerea consistenței „al dente”, influențează modul în care organismul absoarbe carbohidrații. Această tehnică, frecvent utilizată în Italia, este recomandată de nutriționiști pentru optimizarea consumului acestui aliment.

Termenul „al dente” descrie pastele care, deși fierte, rămân ferme la mușcătură, opunând o ușoară rezistență, fără a fi tari sau, dimpotrivă, moi.

Conform nutriționistului Julia Farré, gătirea pastelor „al dente”, adică oprirea procesului de fierbere puțin mai devreme decât indică instrucțiunile standard pentru o textură complet moale, contribuie la o absorbție mai redusă a carbohidraților de către organism, comparativ cu situația în care pastele sunt gătite excesiv.

Această abordare este considerată un factor care contribuie la menținerea unei greutăți corporale normale în rândul populației italiene, în ciuda consumului regulat de paste.

Pentru a obține consistența „al dente”, se recomandă utilizarea unei cantități generoase de apă sărată și reducerea timpului de fierbere indicat pe ambalaj cu aproximativ unul sau două minute.

Este indicat să se guste pastele înainte de a le scurge, pentru a verifica dacă interiorul este ferm, dar nu crud. Pe lângă metoda de gătire, controlul porțiilor joacă un rol important.

În Italia, porția standard de paste este de aproximativ 80 de grame per persoană, o cantitate adesea mai mică decât cea servită în alte țări. Tipul de sos utilizat este, de asemenea, relevant.

Bucătăria italiană tradițională favorizează sosurile preparate din ingrediente proaspete, naturale, în special pe bază de legume gătite simplu, evitând adaosul de zahăr, sosurile pe bază de roșii prăjite industrial sau cele care conțin cantități mari de smântână.

Se recomandă, de asemenea, evitarea clătirii pastelor fierte cu apă rece, pentru a păstra amidonul natural, care ajută la aderența sosului. Amestecarea rapidă a pastelor cu sosul imediat după scurgere favorizează absorbția aromelor.