Procesele digestive din corpul nostru, după cum știm cu toții, produc gaze. Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că unele dintre aceste gaze pot fi dăunătoare pentru propriul nostru organism și că volumul în care sunt produse depinde în mare măsură de ceea ce mâncăm.
Un gaz legat de multe boli
Un astfel de gaz este hidrogenul sulfurat din colon, cu un miros caracteristic de ou stricat. De mult timp prezintă un mare interes datorită rolului său posibil în patogeneza multor boli grave, cum ar fi colita ulcerativă, cancerul colorectal sau obezitatea.
Până acum, însă, niciun studiu nu a reușit să facă legătura între compoziția alimentară, caracterizarea microbiomului și producția efectivă de hidrogen sulfurat.
Recent, o echipă de oameni de știință de la Facultatea de Medicină a Universității din Minnesota, Statele Unite, a identificat pentru prima dată o serie de modele nutriționale care sunt asociate cu o producție crescută a acestui gaz, după cum explică într-un articol publicat în revista Clinical Nutrition.
Pentru a afla acest lucru, ei au apelat la un grup mare de voluntari pe care i-au supus la două diete diferite (la momente diferite, separate de perioade de două săptămâni, pentru a evita interferențele): una săracă în fibre și bazată pe alimente de origine animală, cealaltă bogată în fibre și bazată pe plante.
În timpul acestor perioade, au fost prelevate în mod regulat probe de scaun de la fiecare voluntar și au fost analizate pentru a măsura producția acestui gaz și pentru a caracteriza microbiomul intestinal.
Produsele de origine animală cresc hidrogenul sulfurat
Principalul punct de vedere al autorilor este că există o tendință generală destul de puternică, cu excepții individuale care depind în principal de microbiomul lor.
În linii mari, dieta bazată pe produse de origine animală (inclusiv carne, pește, ouă, lactate) a crescut semnificativ producția de hidrogen sulfurat la majoritatea participanților, iar dieta bazată pe plante a redus-o.
Cu toate acestea, există un subgrup de participanți care nu au simțit această diferență în producția de gaz, sau chiar a crescut-o atunci când au primit dieta bazată pe plante, bogată în fibre. Acest fenomen a fost direct legat de anumite enterotipuri (caracterizări specifice ale microbiomului intestinal).
Rezultatele subliniază dovezile din ce în ce mai numeroase privind caracterul adecvat al dietelor pe bază de plante pentru majoritatea populației.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că acest lucru nu este neapărat universal și că, prin urmare, în mod ideal, ar trebui să se efectueze evaluări individuale detaliate ale pacienților înainte de a stabili care este cea mai potrivită dietă.