Un pahar în plus pare, adesea, o alegere personală. În Europa, însă, statistica arată altceva: este o problemă de sănătate publică cu ecou în fiecare comunitate.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, indică faptul că doar în Uniunea Europeană, regiunea cu cel mai mare consum de alcool din lume, peste 111.000 de cazuri noi de cancer din 2020 au fost atribuite consumului de alcool.
La nivel global, bilanțul urcă la aproximativ 741.000 de cazuri, iar aproape 70% dintre diagnosticări îi privesc pe bărbați. Nota de plată nu se vede doar în spitale: decesele premature cauzate de cancere asociate alcoolului au adus, în 2018, costuri de 4,58 miliarde de euro.
„Regiunea europeană plătește un preț mult prea mare pentru consumul de alcool: cancere prevenibile, familii distruse și costuri uriașe pentru contribuabili”, avertizează Dr. Gundo Weiler, responsabil cu prevenția și promovarea sănătății la biroul OMS pentru Europa.
Alcoolul este clasificat drept cancerigen din 1988.
Nu vorbim despre o suspiciune, ci despre dovezi consolidate în timp, care leagă consumul de creșterea riscului pentru cel puțin șapte tipuri de cancer: la nivelul cavității bucale, faringelui, laringelui, esofagului, ficatului, colonului și sânului la femei.
Explicațiile țin de biologie, nu de morală. Alcoolul poate perturba nivelul unor hormoni, modifică microbiomul intestinal și dăunează ADN-ului prin stres oxidativ și prin acetaldehidă, un metabolit al etanolului.
Vestea bună, în limitele acestui tablou, este că reducerea consumului sau renunțarea la alcool scad semnificativ riscul. Chiar și atunci când cantitățile par „modeste”, efectul nu dispare.
Consumul moderat, sub două băuturi pe zi, a fost responsabil pentru peste 100.000 de cazuri noi de cancer la nivel global în 2020. Iar cele mai multe cazuri apar acolo unde consumul trece de pragurile de „riscant” – între două și șase băuturi pe zi – și „excesiv”, peste șase băuturi zilnic.
Experții IARC merg, pentru prima dată, dincolo de diagnostic și evaluează ce ar putea face politicile publice.
Recomandările sunt concrete și țintesc mediul în care se consumă alcool: majorarea taxelor și introducerea unor prețuri minime pentru băuturile alcoolice; ridicarea vârstei legale pentru consum; limitarea densității comercianților și restricționarea programului de vânzare; interzicerea marketingului pentru alcool; vânzarea controlată de stat.
Fiecare dintre aceste măsuri reduce accesibilitatea și, în timp, consumul. Un studiu din 2021 sugerează dimensiunea potențialului: dublarea accizelor ar fi putut preveni 6% din noile cazuri și decese asociate alcoolului în regiunea europeană a OMS în 2019.
Mesajul pe care cercetătorii îl repetă este lipsit de ambiguitate. „Este esențial să conștientizăm riscurile alcoolului și faptul că nu există un nivel sigur de consum”, spune Dr. Béatrice Lauby-Secretan, adjunctă a IARC pentru sinteza dovezilor și clasificare.
„Fiecare dintre noi are un rol în schimbarea normelor și valorilor legate de consumul de alcool.”
