Beneficiile și riscurile dietei ketogenice: organismul nu mai arde glucoza și începe să ardă grăsimi

Cetoza este un proces metabolic prin care organismul nostru nu mai folosește carbohidrații ca sursă de energie și trece la utilizarea grăsimilor. Această stare este obținută în principal prin diete sărace în carbohidrați sau prin post prelungit și poate ajuta la pierderea în greutate, dar poate fi și periculoasă în unele cazuri.

Ce este cetoza?

Corpul nostru își obține energia din carbohidrații pe care îi consumăm, atât carbohidrații simpli (glucoza), cât și carbohidrații complecși. Acești carbohidrați se acumulează sub formă de glicogen muscular (care se acumulează în mușchi) și de glicogen hepatic, care se acumulează în ficat. Pentru a-și îndeplini funcțiile, organismul „trage” de aceste rezerve de glicogen stocate.

Când aceste rezerve se epuizează, pentru a continua să consume energie, organismul trebuie să recurgă la grăsimile pe care le-am stocat. Pentru a face acest lucru, ficatul trebuie mai întâi să transforme aceste grăsimi în energie, în ceea ce se numește corpuri cetonice, molecule de acid beta-hidroxibutiric (β-hidroxibutirat) și acid acetoacetic (acetoacetat).

Acest proces se numește cetoză și este, în realitate, un mecanism de supraviețuire care ne permite să refacem rezervele de energie acumulate în organism, și adesea intrăm în el fără să ne dăm seama, de exemplu, dacă stăm multe ore fără să mâncăm, dacă facem un efort fizic mare sau dacă avem virusul intestinal tipic care provoacă vărsături sau diaree.

Cu toate acestea, ieșirea din această stare este destul de ușoară, deoarece tot ce trebuie să faceți este să mâncați din nou o cantitate minimă de carbohidrați – între 20 și 50 de grame.

Cum putem prelungi cetoza?

Menținerea cetozei pentru o perioadă lungă de timp nu este ușoară, deoarece, așa cum am menționat, imediat ce mâncăm carbohidrați, organismul revine la utilizarea acestora ca sursă principală de energie în locul grăsimilor. Prin urmare, dacă vrem să prelungim cetoza pentru a pierde grăsime, trebuie să urmăm o dietă specifică, foarte săracă în carbohidrați.

Cea mai cunoscută este dieta ketogenică sau keto, al cărei scop este tocmai acesta: să mențină organismul în cetoză pentru cea mai mare parte a timpului, pentru a favoriza mobilitatea grăsimilor. Aceste diete tind să fie foarte restrictive, deoarece se bazează în primul rând pe restricționarea severă a aportului de carbohidrați, astfel încât carbohidrații să nu reprezinte mai mult de 10% din caloriile zilnice.

Astfel, consumul de alimente precum cerealele, leguminoasele, cartofii și chiar fructele ar trebui redus considerabil, iar consumul de proteine și grăsimi, de exemplu, din carne, nuci, ouă, ulei, pește gras etc., ar trebui să fie crescut.

Beneficiile și pericolele dietelor ketogenice

Dietele ketogenice pot avea beneficii, inclusiv pentru sănătate, dar, deoarece pot avea și alte consecințe pe termen lung asupra sănătății, acestea ar trebui să se facă întotdeauna sub supraveghere medicală, deoarece, pe lângă faptul că este contraindicată în unele cazuri, intrarea într-o stare de cetoză poate avea uneori unele efecte secundare nedorite.

Beneficiile dietelor ketogenice includ:

  • Ajută să pierdeți în greutate și grăsime. Prin mobilizarea rezervelor de grăsime, reduce țesutul adipos și ajută la pierderea în greutate. Acest lucru este benefic pentru persoanele care doresc să slăbească și pentru sportivi.
  • Control îmbunătățit al diabetului de tip II. Există multe studii, cum ar fi acesta realizat în Spania, care leagă cetoza de un control mai bun al nivelului de glucoză din sânge și de o mai bună sensibilitate la insulină.
  • Unele studii susțin că este util ca tratament pentru epilepsia refractară atunci când medicamentele nu dau rezultate.

Cetoza are și unele pericole, cum ar fi:

Pe termen scurt poate provoca disconfort fizic, cum ar fi dureri de cap, oboseală, respirație urât mirositoare, greață și constipație.

  • Promovează apariția pietrelor la rinichi și nu este recomandată persoanelor cu probleme renale.
  • În unele cazuri poate favoriza creșterea colesterolului.
  • Poate reduce nivelul hormonului tiroidian T3, astfel că este, de asemenea, contraindicată la persoanele cu hipotiroidism.
  • Crește nivelul de cortizol și, prin urmare, posibilitatea de stres.
  • Poate duce în cele din urmă la deficiențe nutriționale

  • Unele studii sugerează că aceasta crește riscul de boli de inimă, cancer, diabet sau Alzheimer.
  • Poate reduce performanțele cognitive.

Din aceste motive, dacă doriți să urmați o dietă bazată pe cetoză, mai ales dacă doriți să o mențineți pe termen lung, este cel mai indicat să vă puneți pe mâna unor profesioniști care să vă monitorizeze regulat sănătatea.

Articol util? Dă-l mai departe!