Gripa afectează anual milioane de persoane la nivel global. În anumite situații, gripa poate provoca complicații, în special la copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni cronice.
Cele mai comune tulpini de gripă sunt de tip A și B. Tulpina A produce o formă mai severă a bolii, cu simptome mai intense, în timp ce tulpina B este mai frecventă la tineri și are o formă mai ușoară. Ambele debutează similar.
Gripa se deosebește de răceală sau COVID prin debutul brusc și violent, simptome mai intense și potențialul de complicații severe. Răceala are un debut gradat și simptome mai ușoare, inclusiv secreții nazale abundente și strănut frecvent.
Testele rapide pot identifica gripa de tip A sau B, diferențiind-o de alte infecții respiratorii virale. Există posibilitatea unui rezultat fals negativ în primele 24 de ore de la debutul simptomelor.
Repetarea testului este recomandată dacă persistă febra mare, letargie, vărsături, lipsa poftei de mâncare și somnolență intensă, mai ales la copii. O persoană infectată este contagioasă cu două zile înainte de apariția simptomelor și până la cinci zile după debutul bolii.
Tratamentul antiviral reduce contagiozitatea. Gripa se transmite aerian sau prin contactul cu suprafețe contaminate. Vaccinul antigripal este eficient în prevenirea gripei de tip A și B. Se recomandă administrarea la începutul toamnei, dar este utilă și în lunile de iarnă.
Vaccinul există în variantă cu virus activat și inactivat, cea din urmă fiind administrată femeilor însărcinate. Vaccinarea ajută la o formă mai ușoară a bolii și previne complicațiile.
Există precauții pentru persoanele alergice la ou, la vaccinuri anterioare, cu boli oncologice sub tratament chimioterapeutic specific, și pentru copii care au primit recent alte vaccinuri.
Pe lângă vaccinare, măsurile de prevenție includ autoizolarea în caz de simptome, igiena riguroasă a mâinilor, purtarea măștii și evitarea spațiilor aglomerate.
Tratamentul antiviral, recomandat pe durata a cinci zile de la debutul bolii, previne multiplicarea virusului, reduce contagiozitatea și limitează complicațiile. Administrarea tratamentului este importantă chiar dacă nu se face din prima zi.
Complicațiile netratării gripei pot include pneumonie gripală, suprainfecție bacteriană, sepsis, sinuzită sau otită.
Pacienții vulnerabili, precum copiii sub cinci ani, vârstnicii peste 65 de ani, femeile gravide, persoanele cu boli pulmonare cronice, afecțiuni cardiovasculare, renale, hematologice, diabet, imunodeprimați, persoane cu obezitate morbidă și rezidenții din azile, sunt predispuși la complicații severe.
Deși teoretic este posibilă contractarea gripei de mai multe ori într-un sezon datorită tulpinilor diferite, acest lucru este rar întâlnit în practică. Organismul dezvoltă imunitate după infectare cu un anumit tip de virus.
