Ignorarea indicațiilor sau sfaturilor unui părinte este unul dintre cele mai emblematice comportamente ale adolescenței. Însă, dincolo de „spiritul rebel” care caracterizează o astfel de scenă, această reacție are o explicație științifică.
O cercetare recentă a Universității Stanford (SUA) asupra creierului adolescenților sugerează că răspunsul oamenilor la anumite voci se schimbă în mod natural în timp, prin urmare vocea mamei este percepută ca fiind mai puțin valoroasă.
Pentru studiu, care a fost publicat în Journal of Neuroscience, au fost scanate creierele unor adolescenți de vârste diferite pentru a vedea ce modificări neuronale le provoacă vocile mamelor lor.
În timp ce copiii sub 12 ani au prezentat un răspuns neuronal exploziv, activând centrele de recompensă și de procesare a emoțiilor din creier, începând cu vârsta de 13 ani se produce o schimbare.
După această vârstă, a arătat cercetarea, vocea mamei nu mai generează aceeași reacție neurologică. Cu toate acestea, creierul pare mai receptiv la toate vocile în general, fie că sunt noi sau cunoscute anterior.
„Ca adolescent, nu ești conștient că faci asta. Ești doar tu însuți: ai prieteni și colegi noi și vrei să petreci timp cu ei. Mintea ta este din ce în ce mai sensibilă și atrasă de aceste voci necunoscute”, explică psihiatrul Daniel Abrams, de la Universitatea Stanford, într-un comunicat de presă.
Potrivit cercetătorilor, schimbările de la vârsta de 13 ani sunt atât de evidente, încât au reușit să ghicească vârsta unui copil pur și simplu pe baza modului în care creierul său a răspuns la vocea mamei.
În acest sens, un adolescent nu încetează în mod intenționat să-și mai asculte părinții, ci își dezvoltă abilități sociale, potrivit acestui nou studiu.
„Când adolescenții par să se răzvrătească prin faptul că nu-și ascultă părinții, este pentru că sunt programați să acorde mai multă atenție vocilor din afara casei”, notează cercetătorul Vinod Menon, tot de la Universitatea Stanford.
Constatarea este prima care sugerează că, pe măsură ce indivizii îmbătrânesc, auzul se concentrează mai puțin pe mamele lor și mai mult pe vocile unei game largi de persoane.
„Este un semnal care îi ajută pe adolescenți să se raporteze la lume și să formeze conexiuni care le permit să fie pricepuți din punct de vedere social în afara familiei lor”, conchide Menon.
Mofturi! Mai putin valoroasa vocea mamei? Asa se poate spune rautacios ca studiul respectiv este facut de un barbat cu grave probleme care priveste femeia ,mama sa etc etc etc etc poveste poveste ( nu doar de exprimare…traducerea trebuie sa fie varza )…parca e o manea. Maneaua cercetaciosilor englezi.