Divorțul este un eveniment complex și delicat pe care multe familii încearcă să îl evite, adesea de dragul copiilor lor. Când relațiile dintre părinți se deteriorează, acest lucru poate duce la sentimente de disperare, disconfort și chiar ură.
Aceste emoții negative au un impact asupra dinamicii din cadrul familiei și pot afecta modul în care este crescut un copil. Deși poate părea mai bine pentru un copil să aibă ambii părinți în preajmă, experții sfătuiesc să nu rămâneți într-o căsnicie nefericită doar pentru a păstra familia unită.
În aceste situații, copiii pot ajunge, fără să vrea, să preia rolul de sprijin emoțional pentru părinții lor. Acest lucru poate duce la un fenomen cunoscut sub numele de „parentificare”, în care copilul oferă confort și atenție părinților lor în loc de invers.
Pe termen lung, acest lucru poate avea efecte negative asupra bunăstării copilului, deoarece propriile nevoi pot fi neglijate.
Dr. Michele Borba oferă sfaturi cu privire la modul în care trebuie gestionate dificultățile familiale, îndemnând părinții să nu-și implice copiii în conflictele adulților și să nu-i împovăreze cu informații nepotrivite despre problemele conjugale.
Este important ca părinții să își gestioneze propriile emoții și să ofere stabilitate și structură pentru copiii lor, mai ales în perioadele de schimbare, cum ar fi separarea sau divorțul.
Copiii crescuți în familii nefericite se pot simți vinovați și pot interioriza conflictele părinților lor, ceea ce duce la traume nerezolvate care îi pot afecta până la vârsta adultă.
În plus, stresul provocat de problemele financiare și lipsa de timp personal îi poate determina pe părinți să își neglijeze involuntar copiii sau să îi învinovățească pentru problemele familiei. În cele din urmă, copiii pot fi nefericiți atât în familiile destrămate, cât și în cele aparent intacte, în care relațiile dintre părinți s-au deteriorat.
Chiar dacă părinții încearcă să își ascundă nefericirea, copiii sunt adesea perceptivi și pot simți când părinții lor nu sunt cu adevărat mulțumiți. Este esențial ca părinții să acorde prioritate propriei lor bunăstări și să abordeze problemele subiacente pentru a oferi un mediu sănătos și de sprijin pentru copiii lor.