Auzim deseori „mantra” că ar trebui să dormim opt ore în fiecare noapte. Există numeroase studii care susțin acest lucru, iar lipsa unui timp de odihnă adecvat are numeroase efecte negative asupra sănătății noastre.
Ceea ce tindem să luăm de bun, însă, este că ar trebui să dormim acele opt ore neîntrerupt, într-o singură perioadă. La urma urmei, se pare că așa s-a procedat tot timpul și că acesta este cel mai natural mod de a ne organiza timpul de somn.
Somnul bifazic
Ei bine, adevărul este că acest mod de a dormi este destul de recent din punct de vedere istoric. De fapt, pare să fie rezultatul unei schimbări în modul de viață tradițional al oamenilor, care nu a avut loc până la apariția Revoluției Industriale.
Aceasta este concluzia la care a ajuns istoricul Roger Ekirch, de la Virginia Polytechnic Institute and State University (SUA), în cartea sa, „At Day’s Close: Night in Times Past”.
La început, Ekirch a cercetat cum era viața de noapte în Europa preindustrială și în America de Nord și, studiind texte juridice, medicale, ziare, cărți religioase și opere literare din diferite epoci (unele încă din Grecia antică), a început să găsească numeroase referiri la un „prim somn” și la un „al doilea somn”.
Săpând mai adânc, a descoperit dovezi suplimentare că mulți oameni obișnuiau să își organizeze odihna în două segmente de somn, cu un interval de câteva ore între ele.
Acest timp, sugerează Ekirch, nu era folosit pentru a munci, ci era timp liber petrecut în activități precum conversația, rugăciunea, mâncatul și mai ales sexul. Autorul numește acest tipar somnul bifazic.
Istoricul crede chiar că în acest tipar de somn am putea găsi originea unei probleme destul de frecvente în societățile industrializate, cum ar fi insomnia în miez de noapte. Potrivit acestei perspective, ar fi un fel de „ecou” al unui mod de somn mai natural pentru organismul nostru, cum ar fi somnul bifazic.
Revoluția Industrială și o schimbare în somn
În afară de Ekirch însuși, există mulți cercetători din diferite domenii științifice care subscriu la teoria somnului bifazic. Și cu toții sunt de acord asupra vinovatului înlocuirii acestuia cu obiceiul actual de a dormi opt ore la rând.
Revoluția Industrială din secolul al XIX-lea este, probabil, cea mai radicală transformare pe care societățile europene și nord-americane au suferit-o în întreaga lor istorie. Schimbarea a atins toate nivelurile existenței umane (economic, tehnic, politic), inclusiv obiceiurile și stilurile de viață ale tuturor straturilor societății.
Potrivit acestor autori, creșterea producției determinată de progresul tehnic și de organizarea industrială a muncii a impulsionat ideologia capitalistă, orientată în mod fundamental spre eficiența economică.
Această ideologie, aplicată în viața de zi cu zi, vedea somnul ca pe o pierdere de timp prețios, care ar fi mai bine petrecut muncind. Desigur, nimănui nu-i scapă faptul că un anumit timp de somn este necesar pentru supraviețuire.
Cu toate acestea, tiparul bifazic al timpului presupunea un timp care era greu de utilizat pentru activitatea economică sau, în orice caz, ar fi dublat resursele cheltuite, cum ar fi transportul de acasă la locul de muncă.
Problemele teoriei
Există, totuși, unele dezavantaje ale teoriei lui Ekirch privind somnul bifazic. În timp ce dovezile că acest model era comun în societățile europene și nord-americane sunt puternice, este mai puțin clar dacă era un obicei universal sau dacă este un mod „mai natural” de a dormi decât modelul de șapte sau opt ore la un moment dat.
Cea mai importantă critică a acestor argumente provine din faptul că în alte societăți, cum ar fi cele din Orientul Îndepărtat, mențiunile despre un prim sau al doilea somn sunt practic inexistente.
De fapt, alți cercetători au obiectat că există dovezi substanțiale că modul în care oamenii dormeau, așa cum se întâmplă astăzi, era diferit de la o persoană la alta și era influențat de diverși factori, cum ar fi activitatea profesională, ideologia sau clasa socială.
Indiferent de modul în care este organizat, ceea ce par să indice dovezile științifice este că oamenii au nevoie în mod universal de o medie de cel puțin șapte ore de somn pe zi pentru a ne păstra sănătatea, ceea ce coincide aproximativ cu ciclul zi-noapte.