Un raport recent al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu subliniază problema tot mai mare a poluării fonice în țările dezvoltate, care prezintă riscuri deosebite pentru sănătate. Epidemia de zgomot, așa cum este menționată de Nature, nu se referă doar la zgomotul din orașele noastre, ci și la efectele dăunătoare asupra sănătății noastre.
Expunerea la niveluri excesive de zgomot poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, tulburări de somn și chiar pierderea auzului. Pentru a înțelege potențialul rău, este important să luăm în considerare pragul de expunere sigură la zgomot.
Un mediu cu 85 de decibeli, echivalent cu nivelul de zgomot dintr-un restaurant sau din traficul intens, este considerat sigur dacă expunerea nu depășește opt ore la rând. Cu toate acestea, expunerea la sunete mai puternice sau de durată mai lungă poate afecta permanent celulele delicate din urechea internă, cunoscute sub numele de cohlee.
În timp ce pierderea câtorva celule poate părea nesemnificativă, în timp, efectul cumulativ poate provoca o diminuare sau o pierdere completă a auzului. În mod regretabil, rata pierderii auzului din cauza zgomotelor puternice este în creștere în întreaga lume.
Numai în Statele Unite, se estimează că 17 % dintre adulți suferă de o pierdere permanentă a auzului cauzată de expunerea excesivă la zgomot. Potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), pierderea auzului este acum a treia cea mai frecventă cauză de boală cronică, depășind atât diabetul, cât și cancerul.
De fapt, Organizația Mondială a Sănătății preconizează că, până în 2050, aproape 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume vor avea un anumit grad de deficiență auditivă. Pierderea auzului nu este o afecțiune benignă. Ea poate duce la izolare socială, singurătate și retragere din familie, prieteni și comunitate.
De asemenea, poate avea un impact asupra productivității la locul de muncă și poate împiedica capacitatea de a învăța, afectând nivelul veniturilor. Mai mult, studiile au arătat o legătură potențială între pierderea auzului și un risc crescut de apariție a demenței.
La persoanele în vârstă, problemele de auz sunt asociate cu un risc de 2,4 ori mai mare de cădere, care poate pune în pericol viața populației vârstnice. Provocarea reprezentată de pierderea auzului devine tot mai proeminentă pe măsură ce generația Z, cunoscută sub numele de „generația căștilor”, înaintează în vârstă.
Utilizarea excesivă a căștilor a fost legată de un risc mai mare de pierdere a auzului. Asociația americană pentru pierderea auzului estimează că unul din cinci tineri a experimentat deja un anumit nivel de pierdere a auzului, deși este posibil ca multe cazuri să nu fie ușor de detectat prin intermediul testelor auditive standard.
Oamenii de știință și cercetătorii explorează în prezent diverse căi de prevenire a pierderii auzului, dar progresele au fost limitate. Terapia genetică este investigată ca un potențial tratament, deși se află încă în stadii incipiente de cercetare.
Cu toate acestea, au existat evoluții promițătoare, cum ar fi un studiu recent care a tratat cu succes o anomalie genetică a auzului la șoareci folosind tehnologia CRISPR9. Este posibil să urmeze studii clinice la oameni. Între timp, este esențial ca persoanele să fie proactive în protejarea auzului.
Din fericire, apar noi companii, tehnologii și reglementări pentru a ne ajuta în acest sens. Autoritățile locale și de reglementare vor juca un rol semnificativ în modelarea viitorului protecției împotriva zgomotului.
Stabilirea unor limite de zgomot la concerte, evenimente publice și pentru anumite unelte și mașini poate asigura un mediu liniștit și poate proteja drepturile oamenilor la un spațiu fără zgomot. Este esențial ca societatea să recunoască importanța păcii și a liniștii în viața noastră, mai ales că poluarea fonică ne amenință tot mai mult auzul.
Pe măsură ce devenim mai conștienți de efectele dăunătoare ale zgomotului, trebuie să luăm măsuri preventive pentru a ne proteja auzul în viitor.
