Te trezești înaintea ceasului. Liniștea e spartă de o presiune surdă, deja cunoscută, așezată ca un cerc strâmt peste tâmple. Nu e prima dimineață. Nici a doua. E aproape un ritual, deși nu ar trebui să fie.
Durerile de cap apărute la trezire nu sunt un firesc al vieții de adult ocupat, ci un semnal care merită luat în serios. Migrena este una dintre cele mai comune explicații pentru astfel de episoade matinale.
Iar contextul e mai larg: potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 40 și 50% din populația lumii experimentează, într-un an, o formă de cefalee activă.
Femeile sunt afectate mai frecvent decât bărbații, iar durerile de cap se regăsesc, pentru majoritatea grupelor de vârstă, printre primele trei cele mai frecvente afecțiuni neurologice. Uneori debutează din copilărie și rămân cu noi zeci de ani.
„Durerea de cap matinală, observată în momentul trezirii din somn, poate avea cauze variabile.
Există mai multe etiologii posibile, unele benigne, altele care necesită investigații de specialitate, și tocmai de aceea este important să înțelegem contextul în care poate apărea”, explică dr. Anca Ghilință, medic neurolog.
Printre cauzele des întâlnite, spune ea, se află cefaleea de tip tensional și migrena, apneea obstructivă de somn, hipertensiunea arterială sau intracraniană, cefaleea indusă de medicamente ori substanțe, tensiunea musculară cervicală și tulburările de somn.
„Fiecare dintre acestea are un mecanism distinct și, implicit, un tratament diferit.”
Cefaleea primară — adică acea durere de cap care nu e consecința unei boli structurale sau sistemice — acoperă trei mari categorii: migrena, cefaleea de tip tensional și cefaleea trigemino‑autonomică, forma sa cea mai frecventă fiind clusterul.
Dintre acestea, cefaleea de tip tensional e cea mai răspândită afecțiune neurologică la nivel global. Se manifestă prin durere bilaterală, ca o presiune sau o constricție, de intensitate ușoară până la moderată, cu episoade ce pot dura de la 30 de minute până la șapte zile.
Provocarea pentru medic este să o distingă de o migrenă ușoară fără aură, mai ales că, la unii pacienți, cele două pot coexista.
Migrena, în schimb, lovește adesea în primele ore ale dimineții sau chiar la trezire, o sincronizare pusă pe seama ritmului nostru circadian și a rolului hipotalamusului în reglarea lui. Există însă o cauză frecventă și adesea trecută cu vederea: apneea obstructivă de somn.
La pacienții care suferă de ea, durerile de cap de dimineață apar în cel puțin jumătate dintre zile și sunt de două ori mai frecvente decât în populația generală. De obicei, se simt ca o presiune bilaterală care se estompează în câteva ore după trezire.
Semnele care o însoțesc pot fi revelatoare: sforăit, pauze de respirație observate de partener, episoade nocturne de sufocare sau respirație grea, somn neodihnitor, somnolență pe parcursul zilei. Sunt și cauze rare, dar importante, care nu trebuie trecute cu vederea.
Hipertensiunea intracraniană idiopatică afectează predominant femeile tinere și se asociază în peste 95% dintre cazuri cu obezitatea.
Aproximativ 84% dintre pacienți acuză dureri de cap, adesea zilnice sau persistente, la care se pot adăuga edemul papilar (umflarea nervului optic), fenomene vizuale tranzitorii, tinitus pulsatil, scăderea acuității vizuale sau diplopie.
O hemoragie intracraniană trebuie luată în calcul în special la persoanele cu traumatisme recente, aflate pe tratament anticoagulant sau la vârstnici.
Iar o leziune expansivă intracraniană, care crește presiunea din interiorul craniului, se manifestă clasic prin cefalee matinală, uneori cu greață, vărsături, agravare progresivă ori deficit neurologic. Profilul durerii de cap de dimineață variază de la om la om.
Uneori e difuză, surdă, frontală sau occipitală. Alteori e pulsatilă, unilaterală și te face brusc sensibil la lumină ori la zgomote. Există și situații în care durerea te trezește din somn.
Acesta poate fi un semnal de alarmă, mai ales dacă vorbim despre o cefalee nou apărută, care se agravează progresiv sau se asociază cu deficite neurologice.
Trebuie însă deosebită de cefaleea de tip „thunderclap”, cu debut brusc și intensitate maximă din primele clipe, care impune evaluare de urgență.
„Cefaleea matinală recurentă reprezintă un simptom frecvent subestimat, pe care pacienții îl pot tolera perioade îndelungate înainte de a solicita evaluare medicală”, adaugă dr. Anca Ghilință.
„Este adesea atribuită stresului sau somnului de proastă calitate — ipoteze parțial valide; totuși, în unele cazuri, poate reflecta o patologie neurologică sau sistemică subiacentă, care necesită diagnostic adecvat și management specific.”
Nu orice durere de cap de dimineață reclamă investigații laborioase.
Dar există indicii clare că e nevoie de un consult neurologic prompt: apariția unor deficite neurologice, inclusiv confuzie sau alterarea stării de conștiență; debutul brusc sau abrupt al durerii; vârsta de peste 50 de ani la momentul primului episod; schimbarea tiparului obișnuit al cefaleei; caracterul pozițional (mai intensă la anumite posturi); declanșarea la tuse, strănut sau efort; prezența edemului papilar; o evoluție progresivă sau o prezentare atipică; un istoric de neoplasm; ori descrierea durerii ca „cea mai puternică din viața mea”.
„În practica neurologică, o cefalee cu debut brusc, care are un nivel de severitate maxim de la debut, ar trebui considerată o urgență medicală până la excluderea unei cauze secundare cu potențial sever.
Nu este indicat să fie ignorată sau tratată empiric la domiciliu, fiind necesară evaluare medicală cât mai promptă”, subliniază dr. Anca Ghilință.
