Perioada de sfârșit a iernii reprezintă momentul optim pentru pregătirea trandafirilor în vederea unui sezon înfloritor. Tunderea acestor plante înainte de începerea perioadei de creștere din primăvară este o practică esențială pentru sănătatea și dezvoltarea lor optimă.
În timpul iernii, trandafirii traversează o perioadă naturală de repaus vegetativ, iar momentul tunderii variază în funcție de zonă geografică și climat.
În regiunile cu temperaturi mai ridicate, această activitate se poate desfășura între sfârșitul lunii ianuarie și mijlocul lunii februarie, în timp ce în zonele mai reci perioada recomandată este sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii martie.
Procesul de tundere necesită câteva instrumente și măsuri de protecție specifice. Este necesară utilizarea unei foarfeci de grădină bine ascuțite, precum și dezinfectarea lamelor cu alcool pentru prevenirea transmiterii bolilor între plante.
Pentru protecție personală, se recomandă purtarea unei bluze cu mâneci lungi și a mănușilor de grădinărit. Tehnica corectă de tundere presupune îndepărtarea ramurilor uscate, deteriorate sau bolnave, precum și scurtarea tulpinilor cu aproximativ o treime din lungimea lor.
Tăieturile se efectuează la un unghi de 45 de grade, imediat deasupra unui mugur, pentru a preveni acumularea apei și dezvoltarea ulterioară a putregaiului. Este important să se elimine ramurile care se încrucișează și să se mențină o înălțime uniformă a tulpinilor.
Materialul vegetal rezultat în urma tunderii nu trebuie adăugat în compost, ci eliminat separat, pentru a preveni răspândirea potențialelor boli.
Această intervenție permite plantei să își direcționeze resursele către producția de flori, rezultând într-o înflorire mai bogată și mai spectaculoasă în sezonul următor.
Tunderea corectă și la momentul potrivit contribuie semnificativ la menținerea sănătății trandafirilor și la îmbunătățirea aspectului estetic al grădinii.