Pentru mulți, decembrie înseamnă lumini, revederi și mese lungi în familie. Pentru medicii cardiologi și echipajele de urgență, însă, e vârful de sezon. An de an, imediat după zilele de Crăciun și în jurul Revelionului, în România și în alte țări, crește vizibil numărul infarctelor.
Fenomenul e atât de consecvent, încât în literatura medicală internațională are un nume: efectul sărbătorilor asupra riscului cardiovascular. Explicația nu ține de întâmplare, ci de ritmul specific acestei perioade.
Stresul emoțional, mesele bogate, alcoolul, nopțile scurte și frigul se adună într-o combinație care apasă pe inimă, mai ales la persoanele vulnerabile. Rutina se rupe, efortul psihic e subestimat, iar organismul răspunde în consecință.
“Stresul este unul dintre principalii factori care cresc riscul de infarct în această perioadă. Deși sărbătorile sunt percepute ca relaxante, realitatea este adesea diferită.
Pregătirile intense, presiunea socială, aglomerația și obligațiile familiale cresc nivelul de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina. Aceste substanțe duc la creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, două mecanisme care pot destabiliza o placă de aterom în arterele coronare.
Odată ce această placă se rupe, se formează un cheag care poate bloca fluxul de sânge către inimă”, explică dr. Diana Albu, medic specialist cardiologie. Apoi vine masa.
Preparatele tradiționale, bogate în grăsimi animale, carne de porc, prăjeli, carbohidrați rafinați și zahăr, schimbă rapid parametrii metabolici. “Mesele grele determină secreția unor hormoni digestivi care cresc temporar frecvența cardiacă și necesarul de oxigen al inimii.
În plus, grăsimile saturate consumate în cantități mari cresc nivelul trigliceridelor postprandiale, care pot afecta elasticitatea vaselor și pot favoriza inflamația vasculară. Împreună cu creșterea tensiunii arteriale, acest tablou pune o presiune suplimentară asupra inimii”, adaugă dr. Albu.
Alcoolul completează tabloul. În doze moderate poate părea inofensiv, însă pe fond de exces alimentar și stres devine destabilizator. Crește tensiunea arterială, poate declanșa aritmii și afectează funcția cardiacă.
Băuturile tari intensifică secreția de adrenalină, apar palpitațiile, iar alternanța dintre consumul exagerat și deshidratare poate precipita un episod de fibrilație atrială. Această tulburare de ritm crește riscul de cheaguri și, la un organism deja solicitat, poate preceda un infarct.
Se adaugă sedentarismul tipic vacanței. Petrecem mai mult timp la masă sau pe canapea, ieșim mai puțin, iar eforturi banale – urcatul scărilor, un pas grăbit după autobuz – devin neașteptat de solicitante. Inima tolerează mai greu astfel de variații atunci când corpul e lipsit de mișcare.
Iarna în sine complică lucrurile. Frigul contractă vasele de sânge pentru a conserva căldura și, implicit, crește tensiunea arterială. Vârstnicii, fumătorii, persoanele cu hipertensiune sau cu colesterol crescut sunt deosebit de expuse.
“Pentru o persoană cu boală coronariană, acest mecanism poate reduce semnificativ fluxul de sânge către inimă. În plus, trecerea de la un mediu cald la unul foarte rece, cum se întâmplă frecvent în zilele de sărbătoare, determină variații rapide ale frecvenței cardiace”, explică dr. Albu.
Somnul scurtat încheie cercul. Nopțile târzii, petrecerile și pregătirile prelungite dereglează sistemul nervos autonom, cresc hormonii de stres și întrețin inflamația vasculară. Un organism obosit gestionează mai prost oscilațiile de tensiune și de ritm cardiac, iar riscul de evenimente acute urcă.
Recomandarea medicilor pentru această perioadă rămâne aceeași: moderație conștientă. Mese echilibrate și distanțate, cu mai puține grăsimi animale, evitarea prăjelilor și limitarea alcoolului.
Hidratare adecvată, somn cât mai regulat și o doză constantă de mișcare – chiar și treizeci de minute de mers pe jos pe zi – pot contracara efectele sedentarismului și ale stresului. Un avertisment important privește simptomele.
Durerea în piept, senzația de presiune toracică, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața sau durerea care iradiază în brațul stâng ori în mandibulă sunt semnale de alarmă. Ignorarea lor poate fi periculoasă.
