Un studiu intitulat „Asociațiile dintre furie, epuizare vitală, utilizarea de antidepresive și legăturile sociale slabe cu fibrilația atrială incidentă: The Atherosclerosis Risk in Communities Study” (ARIC) a analizat modul în care anumite emoții și stări psihologice pot influența riscul de a dezvolta fibrilație atrială.
Fibrilația atrială este o afecțiune caracterizată prin bătăi neregulate și adesea rapide ale inimii, care poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.
Publicat în European Journal of Preventive Cardiology, studiul s-a concentrat pe un termen cunoscut sub numele de „epuizare vitală”, care se referă la o stare de epuizare fizică și mentală cauzată de un stres prelungit.
Autorul principal, Parveen K. Garg, MD, de la University of Southern California, a explicat că epuizarea vitală este de obicei declanșată de stresul pe termen lung la locul de muncă sau acasă.
Studiul a început prin evaluarea epuizării vitale, a furiei, a utilizării de antidepresive și a nivelurilor de sprijin social la un grup de peste 11.000 de persoane și apoi i-a urmărit timp de 25 de ani pentru a vedea câți dintre ei au dezvoltat fibrilație atrială. Rezultatele au fost îngrijorătoare.
S-a constatat că participanții cu niveluri ridicate de epuizare vitală aveau cu 20% mai multe șanse de a dezvolta fibrilație atrială. Epuizarea vitală poate duce la creșterea inflamației și a răspunsurilor fiziologice de stres care pot afecta țesutul cardiac, putând provoca bătăi neregulate ale inimii.
În mod interesant, studiul a constatat că sindromul burnout a fost singurul factor asociat cu un risc crescut de fibrilație atrială dintre factorii analizați. Acest risc a fost consecvent la diferite sexe și rase.
În timp ce utilizarea antidepresivelor a prezentat o asociere similară cu fibrilația atrială, aceasta și-a pierdut semnificația atunci când a fost ajustată pentru alte variabile. Pe de altă parte, furia și legăturile sociale slabe nu au prezentat o asociere semnificativă cu fibrilația atrială în cadrul studiului.
Cercetătorii au subliniat importanța abordării burnout-ului pentru a promova o mai bună sănătate cardiovasculară.
Strategii precum luarea mai multor pauze, asigurarea unui somn odihnitor și căutarea unui sprijin terapeutic în perioadele de stres copleșitor au fost sugerate ca modalități de reducere a epuizării și a potențialelor sale efecte negative asupra sănătății inimii.