Mâncarea nesănătoasă: creează dependență ca și țigările, spun experții

Mâncarea nesănătoasă: creează dependență ca și țigările, spun experții

Mâncarea nesănătoasă a devenit o preocupare majoră în societatea modernă, cu consecințe dezastruoase pentru sănătatea noastră. Dar știați că junk food-ul poate crea dependență la fel de mult ca și țigările?

Potrivit experților, alimentele ultraprocesate, bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, pot provoca modificări la nivelul creierului, creând o dependență similară cu cea a substanțelor care creează dependență, cum ar fi nicotina. Să aruncăm o privire asupra rezultatelor unui studiu recent publicat în The BMJ, care evidențiază natura adictivă a junk food-ului și impactul acestuia asupra crizei obezității.

Alimentele ultraprocesate: o dependență în creștere

Un studiu recent realizat de cercetători a arătat că alimentele ultraprocesate pot crea dependență la fel de mult ca și țigările. Aceste alimente sunt, în general, bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, substanțe care pot provoca modificări la nivelul creierului. Cercetătorii au descoperit că unele persoane consumă aceste alimente în mod compulsiv, ceea ce poate îndeplini criteriile de diagnostic pentru tulburarea de consum de substanțe la unele persoane.

Rezultatele studiului se bazează pe o analiză a două analize sistematice cuprinzând 281 de studii din 36 de țări diferite. Potrivit cercetătorilor, aproximativ 14% dintre adulți și 12% dintre copii suferă de o dependență față de alimentele ultraprocesate, conform Yale Food Addiction Scale. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, ratele de dependență de alte substanțe legale în rândul adulților sunt de 14% pentru alcool și 18% pentru tutun. Rata de 12% în rândul copiilor este considerată „fără precedent” de către cercetători. Scala Yale Food Addiction Scale evaluează 11 criterii simptomatice ale tulburărilor legate de consumul de substanțe, inclusiv lipsa de control asupra aportului alimentar, pofta de mâncare, sevrajul și continuarea consumului în ciuda consecințelor negative.

Mecanismele biopsihologice ale dependenței de junk food

Alimentele ultraprocesate sunt asociate cu mecanisme biopsihologice de dependență și cu probleme semnificative din punct de vedere clinic. În rândul persoanelor cu tulburări clinice, Yale Food Addiction Scale a relevat o prevalență de 32% în rândul persoanelor obeze care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică și de peste 50% în rândul celor care suferă de tulburări alimentare compulsive. Dependența alimentară bazată pe scala Yale este, de asemenea, asociată cu mecanismele fundamentale ale dependenței, cum ar fi disfuncția sistemului neuronal de recompensă, impulsivitatea, reglarea emoțiilor, precum și cu o sănătate fizică și mentală mai precară și o calitate mai scăzută a vieții.

Cercetătorii au identificat anumite tipuri de alimente care pot crea dependență, conform scalei Yale. Printre acestea se numără alimentele bogate în carbohidrați rafinați sau grăsimi adăugate, cum ar fi dulciurile și gustările sărate. Aceste alimente sunt considerate a fi cei mai puternici indicatori comportamentali ai dependenței, cum ar fi consumul excesiv, pierderea controlului asupra consumului, pofte intense și utilizarea continuă în ciuda consecințelor negative. Carbohidrații rafinați sau grăsimile adăugate provoacă niveluri similare de dopamină extracelulară în striatum-ul creierului, comparabile cu cele observate în cazul substanțelor care creează dependență, cum ar fi nicotina și alcoolul.

Alimentele ultraprocesate și impactul lor asupra creierului

Alimentele ultraprocesate sunt în principal alimente industriale care conțin ingrediente care, în general, nu sunt disponibile în bucătăriile casnice. Combinația dintre acești carbohidrați rafinați și grăsimile adăugate pare să aibă un efect supraaditiv asupra sistemelor de recompensă ale creierului. În plus, viteza cu care alimentele ultraprocesate furnizează carbohidrați și grăsimi în intestin poate reflecta, de asemenea, potențialul lor de dependență. Medicamentele și căile de administrare care afectează mai rapid creierul au un potențial de dependență mai mare. Acesta este motivul pentru care o țigară, care livrează rapid nicotina în creier, creează mai multă dependență decât un plasture de nicotină cu eliberare lentă.

Aditivii pot contribui, de asemenea, la dependența alimentelor ultraprocesate, multe dintre acestea conținând aditivi de aromă care accentuează gusturile dulci și sărate. Printre aditivii care potențează aromele se numără cei care se găsesc în țigări, zahăr, cacao, mentă și sare alcalină. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că există încă întrebări fără răspuns. Cercetătorii subliniază că ingredientele specifice prezente în țigări, cum ar fi tutunul, nu au fost găsite în alimentele care pot crea dependență și că carbohidrații și grăsimile rafinate nu acționează direct asupra sistemelor de recompensă ale creierului, deși par să activeze aceste sisteme într-un mod similar cu nicotina și etanolul.

Rolul alimentelor nesănătoase în criza obezității

Acest studiu este un apel la acțiune, având în vedere ratele alarmante și în creștere ale obezității în întreaga lume. Alimentele ultraprocesate sunt principala sursă de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate în alimentația modernă. Cercetările arată impactul carbohidraților și grăsimilor rafinate asupra căilor cerebrale implicate în dependență. Prin urmare, este esențial să înțelegem cum și ce elemente ale alimentelor ultraprocesate ne afectează circuitele neuronale, la fel cum anumite substanțe sau situații duc la tulburări legate de consumul de substanțe.

Există puține alimente naturale sau minim procesate care conțin atât carbohidrați, cât și grăsimi. Într-adevăr, alimentele ultraprocesate asociate cu dependența sunt bogate tocmai în aceste două elemente. Din punct de vedere evoluționist, este logic ca organismul nostru să tânjească după alimente care conțin cantități uriașe de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, deoarece acest lucru înseamnă o rezervă mai mare de grăsimi pentru a supraviețui cu mai puțin efort. Supraviețuirea este, la urma urmei, prioritatea principală a corpului nostru. Companiile care produc aceste alimente știu ce fac. Pentru aceste companii alimentare, cu cât alimentele creează mai multă dependență, cu atât mai mari sunt profiturile. Companiile alimentare care produc aceste alimente ultraprocesate îi înșală pe consumatori încercând să nege natura adictivă a acestor alimente. Comparația dintre alimentele ultraprocesate și nicotină sau alcool nu este departe de adevăr. Deși nicotina și alcoolul sunt substanțe care creează dependență, conținutul ridicat de carbohidrați rafinați și grăsimi din alimentele ultraprocesate acționează ca substanțe care creează dependență pentru organismul nostru.

Este clar că mâncarea nesănătoasă poate crea dependență la fel de mult ca și țigările. Alimentele ultraprocesate, bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, declanșează schimbări în creier, creând o dependență similară cu cea a substanțelor care creează dependență. Este esențial să se ia măsuri de reglementare strictă a acestor alimente și să se combată criza obezității rezultată. Pentru a combate această problemă socială în creștere sunt necesare reforme politice, o mai mare conștientizare și accesul la alternative mai sănătoase.

Sursa

Citește și Prebioticele: Un aliat pentru pierderea în greutate și sănătatea creierului Stilul de viață sedentar: Risc de cancer cu 80% mai mare Schimbarea orei pe 29 octombrie 2023: ce spune știința despre efectele asupra sănătății Orientarea sexuală: un glosar al termenilor actuali care te ajută să vezi lucrurile mai clar

Distribuie articolul

Detalii suplimentare

Lasă un comentariu