Disulfiramul este o veche cunoștință a disciplinei farmaceutice: a fost aprobat în urmă cu mai bine de 70 de ani pentru tratarea alcoolismului. Acum, însă, cercetătorii i-au găsit o altă întrebuințare: se pare că este capabil să ne protejeze plămânii împotriva leziunilor pulmonare cauzate de infecții cum ar fi Covid-19.
Povestea unei descoperiri întâmplătoare
Istoria disulfiramului este plină de răsturnări de situație, fiind folosit inițial în producția industrială de cauciuc. Într-o zi din 1948, un grup de cercetători a văzut potențialul acestei substanțe chimice ca tratament antiparazitar și a decis să înceapă o serie de teste clinice.
Cei în cauză au testat ei înșiși substanța și, deși nu pare să fi fost atât de eficientă împotriva paraziților, ceea ce au observat a fost că aceasta interacționa violent cu băuturile alcoolice. Atât de mult, încât cei afectați și-au dat seama curând de potențialul său ca tratament pentru alcoolism.
Disulfiramul interferează cu metabolizarea alcoolului, împiedicând transformarea acetaldehidei în acid acetic. Trebuie remarcat faptul că acetaldehida este unul dintre metaboliții alcoolului responsabili de mahmureală.
Așa, cei care ingerează alcool cu disulfiram suferă 5-10 minute mai târziu o reacție care include erupții cutanate, tahicardie, dificultăți de respirație, greață și vărsături (și, în cazuri extreme, poate fi letală). Ideea este că acest efect dur îi va descuraja pe pacienți să bea alcool.
Cum poate proteja împotriva Covid-19
Disulfiramul pare să aibă și o altă utilizare potențială: protejarea împotriva anumitor tipuri de leziuni pulmonare, inclusiv cele caracteristice infecției cu SARS-CoV-2, așa cum s-a discutat într-un articol din revista JCI Insight.
În mod specific, leziunile împotriva cărora medicamentul pare a fi eficient sunt cele care rezultă din formarea de către celulele imune a unor structuri asemănătoare unei rețele numite capcane extracelulare neutrofile sau NET.
Aceste structuri au capacitatea de a reține și elimina organismele infecțioase, dar în același timp ele deteriorează plămânii și vasele de sânge, provocând acumularea de lichid în plămâni.
Încă din 2020 oamenii de știință știu că disulfiramul are proprietatea de a inhiba parțial procesul inflamator care declanșează formarea NET, deoarece interferează cu o moleculă necesară pentru acest lucru, gasdermina D.
Aceste efecte au fost testate cu succes pe modele de șoareci, care, dacă au fost tratați cu disulfiram, și-au văzut rata de supraviețuire în urma leziunilor pulmonare crescând de la 40% la 95%.
În testele pe animale, disulfiramul a funcționat chiar mai bine decât principalul medicament utilizat în prezent în tratamentul Covid sever, dexametazona.