Guma de mestecat, un produs frecvent consumat, este fabricată în majoritatea cazurilor din polimeri sintetici, asemănători plasticului. În timpul procesului de mestecare, aceste materiale pot elibera particule de microplastic.
Cercetările indică faptul că mestecatul gumei timp de câteva minute poate duce la eliberarea în salivă a sute sau mii de astfel de particule. Microplasticele sunt fragmente mici de plastic, cu dimensiuni variind de la câțiva microni până la cinci milimetri.
Studiile au cuantificat prezența microplasticelor în guma de mestecat, estimând între 100 și 600 de particule per gram de produs. Considerând un consum mediu anual de gumă de mestecat, o persoană ar putea ingera zeci de mii de particule microplastice în fiecare an.
Odată ajunse în organism prin ingestie, există preocupări legate de acumularea acestor particule și de potențialul lor impact asupra sănătății.
Se investighează posibilele legături între expunerea la microplastice și anumite afecțiuni, inclusiv potențiala lor contribuție la dezvoltarea unor boli cardiovasculare sau neurodegenerative, precum și la afectarea funcționării organelor interne sau favorizarea dezvoltării bacteriilor rezistente la antibiotice.
Chiar și alternativele considerate naturale pot conține polimeri sintetici.
Analizele au identificat în compoziția unor gume de mestecat, inclusiv variante comercializate ca fiind „naturale” sau „bio”, substanțe precum poliolefine, polietilen tereftalat și poliacrilamide, similare celor utilizate în gumele sintetice convenționale.
Pe lângă expunerea la microplastice, consumul de gumă de mestecat poate fi asociat și cu alte efecte. Mestecatul stimulează secreția salivară, dar poate crește și aciditatea în cavitatea bucală, un factor ce poate contribui la apariția cariilor dentare.
Prezența îndulcitorilor artificiali în multe tipuri de gumă poate genera, de asemenea, efecte adverse la unele persoane.
Mai mult, actul de a mesteca stimulează producția de acid gastric, ceea ce ar putea cauza disconfort digestiv, cum ar fi arsurile gastrice sau balonarea, în special dacă guma este mestecată pe stomacul gol sau în exces.
Mestecatul frecvent și prelungit poate exercita presiune asupra articulației temporo-mandibulare și a danturii. Impactul gumei de mestecat depășește sfera sănătății individuale, extinzându-se și la mediu. Guma aruncată necorespunzător reprezintă o formă persistentă de deșeu plastic.
Datorită compoziției sale polimerice, este foarte greu biodegradabilă și persistă în mediu pentru perioade lungi, comportându-se ca un poluant similar ambalajelor din plastic.
Substanțele chimice conținute în guma de mestecat pot, de asemenea, să contamineze solul și resursele de apă, afectând ecosistemele.
