O avertizare importantă sosește din partea cercetătorilor australieni, care sugerează că folosirea concomitentă a unor analgezice comune, precum paracetamolul și ibuprofenul, ar putea alimenta răspândirea așa-numitelor „superbacterii” – acele tulpini rezistente la antibiotice.
Această evoluție a bacteriilor le face din ce în ce mai dificil de combătut, ridicând spectrul unei crize sanitare globale de proporții fără precedent.
Descoperirile indică faptul că această combinație de medicamente, adesea administrată pentru durerile de cap, febră sau alte indispoziții cotidiene, poate favoriza apariția unor mutații bacteriene periculoase.
Consecința directă este reducerea eficienței antibioticelor, inclusiv a ciprofloxacinei, un medicament frecvent utilizat în tratarea infecțiilor urinare.
Un studiu publicat în revista „Antimicrobials and Resistance” a investigat modul în care nouă medicamente uzuale, des întâlnite în căminele de bătrâni, interacționează cu ciprofloxacina. Printre medicamentele analizate s-au numărat somniferele, decongestionantele și, bineînțeles, analgezicele.
Rezultatele au scos în evidență paracetamolul și ibuprofenul ca fiind cele mai problematice.
Acestea au determinat cele mai multe mutații genetice, au accelerat creșterea bacteriilor E. coli și, mai mult decât atât, au contribuit la rezistența bacteriilor nu doar la ciprofloxacină, ci și la alte categorii de antibiotice.
Profesorul Rietie Venter, microbiolog la Universitatea din Australia de Sud și autor principal al studiului, a explicat că aceste cercetări au dezvăluit mecanismele genetice prin care bacteriile își activează sistemele de apărare.
Practic, ele învață să elimine antibioticele din celule, făcându-le astfel ineficiente în lupta împotriva infecțiilor.
Fenomenul de rezistență antimicrobiană, cunoscut sub acronimul AMR, descrie capacitatea bacteriilor, virușilor, ciupercilor și paraziților de a evolua și de a deveni imuni la medicamentele menite să le distrugă.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră AMR drept „una dintre cele mai mari amenințări globale la adresa sănătății și dezvoltării”. Datele disponibile sunt alarmante. Începând cu anul 1990, cel puțin un milion de oameni își pierd viața anual din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice.
În anul 2019, bacteriile rezistente la medicamente au fost direct responsabile de 1,27 milioane de decese și au fost asociate cu aproape cinci milioane de cazuri fatale.
Proiectul Global Research on Antimicrobial Resistance estimează o proiecție sumbră pentru viitor, anticipând că până în 2050, peste 39 de milioane de persoane ar putea deceda din cauza acestor infecții, iar numărul deceselor în rândul persoanelor cu vârsta de peste 70 de ani s-ar putea dubla.
Situația din Marea Britanie, conform datelor recente ale UK Health Security Agency, arată că infecțiile rezistente la antibiotice au depășit deja nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În 2023, 66.730 de cetățeni britanici au fost afectați, o creștere semnificativă față de cei 62.314 din 2019.
Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri nu trebuie interpretate ca o recomandare de a evita complet medicamentele precum paracetamolul și ibuprofenul. Dimpotrivă, ele subliniază necesitatea unei abordări mult mai precaute.
Este nevoie de o atenție sporită în prescrierea și combinarea tratamentelor, în special pentru persoanele vârstnice, de o monitorizare atentă a interacțiunilor medicamentoase și de o strategie globală menită să reducă utilizarea inutilă a antibioticelor și a altor medicamente.
Profesorul Venter avertizează că „rezistența antimicrobiană nu mai este doar despre antibiotice. Este despre felul în care mai multe medicamente interacționează și accelerează această problemă.”
