Oregano, o plantă medicinală tradițională din Europa și Asia, cunoscută sub denumirea științifică Origanum vulgare, prezintă beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară, în special în contextul controlului tensiunii arteriale.
Potrivit datelor furnizate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, hipertensiunea arterială a fost asociată cu peste jumătate de milion de decese în Statele Unite în anul 2021, reprezentând o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.
Această plantă aromatică conține compuși bioactivi importanți, precum antioxidanți, flavonoide și acizi fenolici, care contribuie la menținerea sănătății organismului.
Cercetările științifice indică faptul că oregano poate influența în mod pozitiv tensiunea arterială prin efectul său vasodilatator, facilitând relaxarea vaselor de sânge și îmbunătățind circulația sanguină.
Un studiu sistematic publicat în jurnalul Molecules în 2017 a evaluat impactul uleiului de oregano asupra sistemului cardiovascular, evidențiind capacitatea acestuia de a promova vasodilatația.
Suplimentar, cercetări publicate în American Journal of Clinical Nutrition în 2021 au documentat efecte benefice asupra tensiunii arteriale în cazul consumului regulat de oregano în alimentație.
Proprietățile antioxidante ale oregano joacă un rol esențial în protejarea organismului împotriva stresului oxidativ, o condiție care poate afecta sănătatea cardiovasculară.
Aceste substanțe protective contribuie la reducerea inflamației și prevenirea deteriorării celulare, procese implicate în dezvoltarea hipertensiunii arteriale.
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare, accident vascular cerebral și insuficiență renală.
În contextul în care afecțiunile cardiovasculare constituie o cauză principală de deces la nivel global, identificarea metodelor naturale de control al tensiunii arteriale devine esențială.
Incorporarea oregano în alimentația zilnică poate fi realizată atât în formă proaspătă, cât și uscată, prin adăugarea în diverse preparate culinare precum salate, supe sau feluri principale.
Este important de menționat că, deși studiile existente sunt promițătoare, majoritatea cercetărilor au fost efectuate pe modele experimentale, fiind necesare investigații suplimentare pentru confirmarea efectelor la om.
