Boala Parkinson este o afecțiune neurologică care afectează abilitățile motorii și poate duce în cele din urmă la pierderea capacității de a merge. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Centrul Medical Irving al Universității Columbia din New York sugerează că boala Parkinson ar putea începe, de fapt, în intestin.
Legăturile dintre boala Parkinson și modificările intestinale
Boala Parkinson este cunoscută pentru modificările neurologice care afectează abilitățile motorii și care pot duce, în cele din urmă, la pierderea capacității de a merge. Deși cercetătorii știu că Parkinson afectează creierul, ei se întreabă dacă boala ar putea începe în intestin ca urmare a unui răspuns al sistemului imunitar.
Studii anterioare au stabilit o legătură între microbiomul intestinal și boala Parkinson. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au dus această cercetare un pas mai departe cu un nou studiu publicat în revista științifică Neuron.
În acest studiu, cercetătorii au administrat o injecție la două grupuri de șoareci. Un grup era format din șoareci normali, în timp ce celălalt grup fusese modificat genetic pentru a avea factori genetici similari cu cei ai oamenilor care dezvoltă boala Parkinson.
Cercetătorii au suspectat că șoarecii modificați genetic vor reacționa la injecție prin apariția unor simptome gastrointestinale similare celor pe care le pot avea persoanele cu boala Parkinson.
După injecție, șoarecii modificați genetic nu numai că au devenit constipați, dar au suferit și leziuni ale celulelor nervoase din intestin. Cercetătorii speră să continue această cercetare pentru a determina dacă daune similare pot fi observate și în creier.
Boala Parkinson și constipația
Boala Parkinson este o afecțiune în care celulele nervoase degenerează. Acest lucru poate provoca rigiditate, tremurături, scuturături și alte mișcări incontrolabile. Medicii diagnostichează boala după ce exclud alte cauze fiziologice ale simptomelor.
Înainte de a dezvolta dificultăți motorii, persoanele cu boala Parkinson pot prezenta alte simptome la care nu se gândesc neapărat.
Conform cercetărilor anterioare, în acest stadiu al bolii, oamenii pot întâmpina o serie de probleme, printre care:
Tulburări de comportament în somnul REM (RBD)
Autorii studiului au raportat că multe persoane cu boala Parkinson raportează probleme de constipație și alte simptome gastrointestinale cu până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor motorii.
Impactul alfa-sinucleinei asupra intestinului
Alfa-sinucleina este o proteină prezentă în organism care se pliază în mod anormal la persoanele cu boala Parkinson, contribuind la progresia bolii.
Cercetătorii au descoperit că această proteină prost pliată poate fi prezentă și în intestin, ceea ce i-a determinat să se întrebe dacă sistemul imunitar este implicat în dezvoltarea bolii.
Sângele bolnavilor de Parkinson conține adesea celule imune pregătite să atace neuronii. Dar nu este clar unde și când sunt pregătite.
Acest lucru i-a determinat să se concentreze asupra posibilității de a provoca simptome gastrointestinale la șoarecii modificați genetic cu alfa-sinucleină prost pliată.
Injecția de alfa-sinucleină a provocat probleme intestinale
În timp ce cercetătorii au monitorizat șoarecii după injecție, au observat că atât șoarecii normali, cât și cei modificați genetic s-au îmbolnăvit. Totuși, acest lucru a durat doar o perioadă scurtă de timp, după care șoarecii normali și-au revenit la normal.
Cu toate acestea, 25% dintre șoarecii cu gena umană au rămas bolnavi după ce au fost injectați cu alfa-sinucleină. Potrivit cercetătorilor, acești șoareci au început să piardă în greutate între 22 și 24 de zile de la injectare. Șoarecii care au pierdut în greutate și-au recăpătat-o după 29 de zile, dar au prezentat și un „timp de tranzit gastrointestinal” grav afectat.
Cu alte cuvinte, șoarecii au devenit constipați. Cercetătorii au observat acest efect secundar doar la șoarecii cu gena umană care, de asemenea, pierduseră în greutate. Șoarecii normali și șoarecii modificați genetic care nu au pierdut în greutate nu au prezentat acest nivel de constipație.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că injecțiile de alfa-sinucleină combinată cu gena umană la șoareci au potențialul de a provoca probleme intestinale. Cu toate acestea, ei nu au observat nicio modificare în creierul șoarecilor. Aceștia speră să continue această cercetare în viitor.
Către noi tratamente pentru boala Parkinson
Aflarea mai multor informații despre legătura dintre intestin și boala Parkinson ar putea duce la o mai bună înțelegere a bolii și la dezvoltarea de noi tratamente.
Cercetătorii vor putea să studieze bacteriile prezente în intestinele pacienților cu Parkinson și să vadă ce tipuri diferite există. Aceștia le pot compara cu bacteriile prezente la persoanele care nu suferă de Parkinson și pot încerca să le izoleze.
Este posibil să se caute boli și mutații genetice și, într-o zi, să se identifice bacteriile intestinale responsabile de inflamații sau mutațiile genetice care duc la boala Parkinson.
Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea de medicamente imunosupresoare care să reducă riscul de a dezvolta boala Parkinson. De asemenea, ar putea fi elaborate recomandări dietetice sau suplimente nutritive pentru a îmbunătăți sănătatea intestinală și a reduce astfel prezența bacteriilor responsabile de Parkinson și de alte boli.
Ultimul cuvânt
Noile cercetări sugerează că boala Parkinson ar putea începe, de fapt, în intestin. Studiile efectuate pe șoareci modificați genetic au arătat că injecțiile de alfa-sinucleină pot provoca probleme gastrointestinale, inclusiv constipație. Aceste rezultate deschid calea pentru noi cercetări menite să înțeleagă mai bine legătura dintre intestin și boala Parkinson, precum și să dezvolte potențiale noi tratamente.